Rusia a decis să expulzeze un angajat al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la decizia autorităților de la București de a expulza un diplomat rus, a anunțat joi, 27 august, Ministerul rus de Externe.
Ziua 1646 de război a început cu noi atacuri aeriene lansate de Rusia asupra Kievului.
Rusia a declarat un angajat al Ambasadei României la Moscova persona non grata, a anunţat joi Ministerul de Externe rus, transmite Agerpres.
Societatea Rusă de Istorie Militară pregătește un manual dedicat istoriei Ucrainei, care va prezenta versiunea Moscovei asupra trecutului țării vecine. Autorii vor să explice inclusiv apariția „ucrainismului” și să ducă această versiune a istoriei și la elevii din teritoriile ucrainene care nu se află sub controlul Rusiei, transmite MEDIAFAX .
“La 27 august, însărcinatul cu afaceri al României în Rusia, Liliana Burda, a fost convocat la Departamentul de Protocol de Stat al Ministerului de Externe rus şi i s-a prezentat o notă din partea ministerului prin care un angajat al ambasadei române la Moscova este declarat persona non grata”, a menţionat Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.
Potrivit ministerului citat, în Kiev şi în regiunea înconjurătoare au fost lovite, printre altele, „un atelier de asamblare a dronelor implicat în producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV) Hornet”, precum şi centrul logistic San Park, „cel mai mare depozit şi centru de distribuţie pentru drone de atac şi staţii de control la sol”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că Federaţia Rusă rămâne cel mai ostil stat faţă de ţara sa, care joi sărbătoreşte 35 de ani de independenţă, potrivit unui interviu pentru „Ziarul de Gardă”.
Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenția Interfax, a anunțat că „această măsură reprezintă un răspuns la decizia anterioară nefondată a părții române de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei la București”.
Trupele Moscovei se află la doar patru kilometri de periferia din estul orașului-fortăreață Sloviansk din Ucraina, pe care președintele rus Vladimir Putin vrea să îl controleze, scrie Reuters.
Conflictul din Ucraina a afectat porturile și terminalele de cereale din Marea Neagră, reducând semnificativ transporturile dintr-o importantă regiune exportatoare. Potrivit unor persoane apropiate Kremlinului, Rusia se pregătește acum să intensifice atacurile asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurilor, după ce a ajuns la concluzia că negocierile pentru un acord de pace au ajuns în impas.
Rusia a declarat un angajat al Ambasadei României la Moscova persona non grata , potrivit Ministerului rus de Externe.
Potrivit liderului de la Kiev, atacul Rusiei a vizat infrastructură critică în regiunile Poltava, Sumî și Herson, în timp ce în regiunea Harkov au fost lovite clădiri rezidențiale. La Kramatorsk, o bombă aeriană ghidată a lovit un bloc de locuințe, iar patru persoane au fost salvate de echipele serviciului ucrainean pentru situații de urgență.
Războiul dintre Rusia și Ucraina intră într-o nouă fază în Marea Neagră, unde atacurile asupra porturilor, navelor comerciale, terminalelor petroliere și infrastructurii energetice riscă să transforme una dintre principalele artere comerciale ale regiunii într-o zonă de război aproape imposibil de operat pentru transportatorii civili.
Fostul ministru al Apărării din Ucraina susține că țara sa riscă să piardă războiul cu Rusia. Fost şef al Brigăzii Multinaționale NATO din Sud-Estul Europei, generalul Virgil Bălăceanu consideră că războiul nu e încă pierdut.
De Ziua Independenței Republicii Moldova, presa rusă critică numirea lui Claudiu Năsui în funcția de ministru al economiei peste Prut. Presa de la Moscova îi citează pe politicienii pro-ruși care susțin că astfel Chișinăul pierde independența. Vitalie Cojocari a citit presa rusă și ne oferă mai multe detalii în „Cronica lui Vitalie”.
Cinci drone au survolat în timpul nopții spațiul aerian al Republicii Moldova, fiind detectate în apropierea frontierei cu Ucraina, în contextul atacurilor aeriene lansate de Rusia asupra Ucrainei. Una a căzut pe un drum care duce la Chișinău .
Guvernul Italiei a aprobat în secret un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include patru baterii de sisteme antiaeriene cu rachete SAMP/T NG, rachete de interceptare și radare cu rază lungă de acțiune. Informația a fost publicată de La Repubblica , citând surse din cadrul guvernului. Conform publicației, decizia urmează să fie oficializată în curând în cel de-al treisprezecelea „Decret privind ajutorul”.
Conflictul din Ucraina a afectat porturile şi terminalele de cereale din Marea Neagră, reducând semnificativ transporturile dintr-o importantă regiune exportatoare. Potrivit unor persoane apropiate Kremlinului, Rusia se pregăteşte acum să intensifice atacurile asupra Ucrainei, inclusiv asupra infrastructurilor, după ce a ajuns la concluzia că negocierile pentru un acord de pace au ajuns în impas, scrie Agerpres .
La începutul lunii august, Volodimir Zelenski a mers în Serbia pentru a se întâlni cu omologul său, Aleksandar Vučić . Președintele ucrainean a bifat un succes notabil. Belgradul și-a confirmat angajamentul față de integritatea teritorială a Ucrainei. Mai mult, ar putea ajuta la producția de muniție, chiar dacă numai prin intermediari.
Ministerul rus al Apărării a confirmat miercuri că forțele ruse au efectuat un atac cu drone asupra portului Izmail, din regiunea Odesa, afirmând că printre ținte s-a aflat un cargobot ucrainean și trei rezervoare de combustibil, scrie Bloomberg.
Vizita discretă a lui John Ratcliffe la Moscova arată că, dincolo de eticheta oficială de „rutină”, Washingtonul și Kremlinul își transmit mesaje directe — într-un moment în care războiul din Ucraina și tensiunile cu NATO fac din orice asemenea contact un semnal strategic ce trebuie citit cu atenție.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a avertizat Moscova să nu escaladeze acțiunile împotriva statelor baltice și să reducă sprijinul militar pentru Iran. Vizita secretă în Rusia vine pe fondul temerilor privind posibile acțiuni ruse împotriva NATO.
REZUMAT. Articolul pornește de la o întrebare deliberat simplă, aplicată unei lumi tot mai complexe: pentru cine guvernează statele și liderii lor? Din România până în Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Israel, Gaza, Iran, Statele Unite, China, Venezuela sau Groenlanda și chiar Sudan, analiza mută centrul de greutate de la succesul declarat al statului la consecințele trăite de omul obișnuit. Pornind de la conceptul de securitate umană , de la criza de încredere în instituții, de la vulnerabilitățile produse de interdependență și de la teoriile privind declinul organizațiilor politice complexe, textul propune „testul omului obișnuit” ca instrument de evaluare a guvernării. Acesta urmărește patru dimensiuni esențiale: protecția, capacitatea reală a individului de a-și conduce viața, echitatea distribuirii costurilor și beneficiilor și capacitatea sistemului de a-și corecta greșelile. Manifestul susține că statul, puterea, economia, armata și alianțele nu sunt scopuri în sine, ci instrumente care își justifică existența numai în măsura în care protejează viața, libertatea, demnitatea și viitorul oamenilor. Întrebarea finală devine astfel și criteriul fundamental al legitimității: după toate strategiile, reformele, sacrificiile, războaiele și victoriile proclamate, oamenilor pentru care statul pretinde că există le este, în fapt, mai bine sau mai rău?
Vizita surpriză a directorului Agenției Centrale de Informații (CIA) la Moscova din această săptămână a avut scopul de a transmite Rusiei un avertisment să nu atace țările NATO, potrivit unor surse informate cu privire la această vizită, relatează Wall Street Journal.
