Președintele american Donald Trump susține că a luat „decizia corectă pentru poporul american” atunci când a ajuns la un acord cu omologul său, Vladimir Putin, cu privire la vânzarea de motorină rusească.
Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat Uniunea Europeană că a contribuit la finanțarea invaziei rusești în Ucraina prin achizițiile de energie din Rusia. Liderul american a susținut că europenii au plătit Moscovei 250 de miliarde de dolari pentru energie, în timp ce administrația sa a acceptat un acord privind livrările de motorină rusească.
Președintele american Donald Trump a venit luni cu o nouă justificare directă în fața criticilor aduse noului său acord comercial pentru motorină încheiat cu Rusia. Șeful statului american a precizat, în cadrul unei postări pe pagina de socializare Truth Social, că Uniunea Europeană a făcut în trecut afaceri similare cu Rusia în domeniul energetic pentru a-și apăra interesele.
Alexander Krasiy, un diplomat rus expulzat din Bulgaria în 2021, în contextul anchetei privind exploziile produse la depozite de arme și unități de producție militară, ocupă în prezent funcția de atașat militar adjunct la Ambasada Rusiei în Serbia , potrivit unei investigații realizate de RFE/RL și proiectul jurnalistic „Sistema”. Jurnaliștii au identificat posibile legături ale acestuia cu serviciile de informații militare rusești, în timp ce Serbia continuă să acrediteze diplomați ruși expulzați anterior din state europene, anunță Meduza .
În centrul disputei se află extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria, prin construirea a două reactoare de către Rosatom, corporația nucleară de stat a Rusiei. Investiția, estimată la 12,5 miliarde de euro, este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale țării.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a apărat decizia de a încheia un acord privind motorina cu Vladimir Putin. Liderul de la Casa Albă a susținut că a făcut acest lucru pentru „poporul american”, relatează European Pravda .
Rusia a respins luni propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind un armistițiu de 60 de zile, care să permită organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Kremlinul susține că dorește un acord de pace pe termen lung, dar lasă deschisă posibilitatea opririi atacurilor rusești doar în ziua votului.
Uniunea Europeană adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează aproape 1.600 de persoane și entități. Este cea mai mare extindere a listei de sancțiuni de la începutul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Măsurile vin în contextul în care președintele american a anunțat relaxarea unor sancțiuni, prin așa-numitul acord privind motorina.
S.C. Internaţional / 12 octombrie, 18:03
Ministrul german de Interne Alexander Dobrindt a avertizat într-o conferință de presă că Germania se confruntă cu amenințări mai mari decât cele din perioada Războiului Rece.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins ideea unui armistițiu în Ucraina, afirmând că Kievul nu merită o pauză în lupte. Declarațiile vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale și a cerut oprirea completă a atacurilor. Lavrov susține că Ucraina ar folosi o eventuală pauză pentru a primi noi arme din Europa, anunță BBC . Declarațiile oficialului rus vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat duminică faptul că un armistițiu de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Reacția sa a venit în contextul comentariilor președintelui american Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a distanţat luni de preşedintele american Donald Trump care a anunţat recent că a negociat livrarea unor cantităţi masive de motorină rusă pe pieţele americană şi mondială, precizând că Germania şi Europa vor menţine sancţiunile împotriva Moscovei, relatează dpa, potrivit Agerpres.
Președintele Volodimir Zelenski a propus semnarea unui „acord privind motorina” între Kiev și președintele SUA, Donald Trump, susținând că Ucraina – și nu Moscova – poate contribui la stabilirea dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările de combustibil părăsesc țara, relatează Kyiv Post .
Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a prezentat luni, la Varșovia, strategia prin care Alianța ar răspunde unui eventual atac al Rusiei. Mesajul său a fost ferm: NATO este pregătită să lupte și să împiedice orice agresor să-și atingă obiectivele. Generalul a precizat însă că nu consideră un conflict iminent sau inevitabil.
Comisia Europeană a aprobat cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând capacitatea Kremlinului de a produce rachete, relatează Politico. Miniștrii de externe ai Blocului au aprobat pachetul în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, adăugând 1.600 de noi entități pe listă „care vizează complexul militar-industrial al Rusiei”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, pe rețeaua X. „Aceasta este cea mai mare extindere a listei noastre de sancțiuni de când Rusia a început războiul”, a adăugat ea. „Mai mult de jumătate dintre acestea sunt legate de lanțul de producție al rachetelor balistice.”
Planul președintelui american Donald Trump de a importa 300.000 de tone de motorină din Rusia a stârnit critici în mai multe capitale europene, unde liderii insistă că presiunea economică asupra Moscovei trebuie menținută. Volodimir Zelenski a declarat că nu a fost informat despre presupusul armistițiu energetic dintre Rusia și Ucraina, în timp ce Kievul se pregătește pentru o nouă iarnă marcată de atacurile asupra infrastructurii energetice, arată Politico .
Anunţul făcut duminică de preşedintele american Donald Trump cu privire la instaurarea unui „armistiţiu energetic” între Rusia şi Ucraina s-a referit, de fapt, la un potenţial acord prin care fiecare parte beligerantă să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale celeilalte, explică Axios , care citează un oficial de la Casa Albă.
Comandantul de top al NATO a avertizat fără menajamente Rusia, luni, că forțele lui ar distruge „absolut tot și orice” va fi implicat într-un atac dacă Moscova ar fi „suficient de nesăbuită” să lanseze un asalt asupra teritoriului Alianței, relatează Reuters, AFP și Sky News .
Blocada Rusiei asupra exporturilor maritime de cereale ar putea declanșa o foamete globală ce ar putea devasta în special țările din Africa, Asia și inclusiv din regiunea Orientului Mijlociu, a avertizat Volodimir Zelenski.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „nu merită” un armistițiu pentru organizarea alegerilor prezidențiale. În paralel, Kremlinul a evitat să confirme dacă este în vigoare un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, după anunțul făcut de președintele american Donald Trump.
Igor Dodon, fostul președinte pro-rus la Republicii Moldova, și mai mulți socialiști au plecat la Moscova, la doar câteva zile după ședința secretă a Parlamentului , în care deputații au examinat structura și efectivul Armatei Naționale, transmite TVRMoldova .
Comisia Europeană cere Rusia să ofere acces mai amplu și mai rapid la informații privind decesul unui angajat al Institutului de Cercetare a Ciumii din Irkutsk, Rusia. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat pentru publicația EUrologus că nu au avut contact direct cu autoritățile ruse și că, în primul rând, colectează informații prin intermediul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
„În realitate, nu vor să organizeze alegeri la Kiev. Acest lucru este absolut evident. Și au nevoie de 60 de zile de încetare a focului, nu pentru alegeri, ci pentru a-și aduna puterile, a-și vindeca rănile și a continua războiul”, a transmis luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Premierul armean Nikol Pashinian a acordat un interviu în exclusivitate redacției RFI în limba armeană, la Erevan. În cadrul discuției, Pashinian a vorbit despre apropierea de Uniunea Europeană, pacea cu Azerbaidjanul și relațiile cu Rusia.
