Dacă Nicușor Dan, liderii PSD sau puciștii din PNL se așteaptă ca, în continuare, Comisia să închidă ochii la jefuirea banilor europeni prin corupție și fără reformele pe care ne-am angajat să le facem, nu înțeleg nimic din ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg, iar perioada de grație s-a încheiat.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, spune ce se va întâmpla dacă România nu îndeplinește în totalitate jaloanele din PNRR, ci doar un procent din acestea.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, este de părere că, atât timp cât Nicuşor Dan a emis un punct de vedere pe Legea salarizării, afirmând că nu va promulga actul normativ dacă prevede scăderi de salarii, nu se va ajunge la un rezultat. „ Degeaba a chemat partidele. Le-a dat exact ce voiau să audă, să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon”, este de părere fostul preşedinte. În plus, acesta afirmă că „ este copil” cel care crede că se pot negocia la Bruxelles alţi parametri decât cei deja negociaţi.
România este prima țară din Uniunea Europeană care adoptă un mecanism prin care participanții la piața de energie vor putea fi plătiți pentru reducerea consumului în anumite intervale, a declarat joi, la Digi24, președintele ANRE, George-Sergiu Niculescu. Măsura ar putea contribui la scăderea prețurilor atunci când energia este scumpă, iar mecanismul ar putea fi folosit inclusiv în actuala perioadă de presiune asupra sistemului energetic.
Serbia a cerut și a primit asistență din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetație, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a afirmat Ministerul sârb de Interne.
Uniunea Europeană consideră că decizia privind organizarea alegerilor în Ucraina, inclusiv în contextul războiului, trebuie să aparțină autorităților de la Kiev, dar și să respecte, în egală măsură, Constituția și legislația țării, potrivit Kyiv Post .
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis joi, după ce România a distrus o dronă marină în apropierea platformei „Neptun Deep” din Marea Neagră, că se desfăşoară o campanie de ameninţări din ce în ce mai intensă, care urmăreşte să divizeze Uniunea Europeană.
Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters .
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat după ce România a distrus o dronă navală care transporta explozibili în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Oficialul european avertizează că amenințările sunt în creștere și consideră incidentul o formă de război hibrid.
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a atras atenţia că Uniunea Europeană nu îşi poate permite să rateze a doua revoluţie digitală reprezentată de inteligenţa artificială, cerând finalizarea pieţei unice şi integrarea pieţelor de capital pentru a putea concura de la egal la egal cu Statele Unite şi China, transmite postul de televiziune Euronews.
„Guvernul a trimis la Bruxelles un proiect asupra căruia existau încă divergențe majore în țară, inclusiv în Guvern, și acum încearcă să prezinte reacția Comisiei drept o problemă imposibil de depășit”, acuză Negrescu.
Cifrele publicate de Eurostat arată că înghețata câștigă tot mai mult teren în industria alimentară din Uniunea Europeană.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, lansează un atac dur la adresa premierului demis Ilie Bolojan, pe care îl acuză de un limbaj agresiv față de oponenți și de eșecul negocierilor cu Comisia Europeană privind Legea salarizării , aflată în centrul discuțiilor pe fondul celor aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR puse în joc. „Nu vorbim despre o negociere serioasă, pregătită temeinic și construită pe argumente solide”, susține Negrescu, precizând că Guvernul demis a trimis la Bruxelles un proiect asupra căruia existau „încă divergențe majore în țară, inclusiv în Guvern”.
Pe 23 august, la Mănăstirea Comana din județul Giurgiu, este anunțată dezvelirea unui bust al generalului Radu Theodoru , personaj care a negat Holocaustul și a fost suspect într-un dosar de tradăre de țară în calitate de membru al Comandamentului Vlad Țepeș. Acesta este o grupare paramilitară, pro-rusă, care intenționa înlocuirea sistemului politic actual în urma unor proteste și acțiuni radicale, declararea neutralității țării, adică ieșirea din NATO și Uniunea Europeană, naționalizarea resurselor naturale și a sistemului bancar și schimbarea numelui României în Geția.
Uniunea Europeană pregătește relaxarea regulilor privind folosirea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor, după ani în care fermierii au avut acces limitat la această tehnologie. Bruxelles-ul vede dronele ca pe un instrument pentru o agricultură mai precisă și mai sustenabilă.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis joi, 20 august, înaintea consultărilor de la Cotroceni cu liderii fostei coaliții, că „ PNL și USR nu au fost în stare să negocieze cu cei de la Comisia Europeană” în privința legii salarizării.
Printr-o altă hotărâre, Executivul va aproba amendamentele convenite între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prin schimbul de scrisori semnate la Bruxelles la 4 decembrie 2025 şi la Bucureşti la 23 decembrie 2025, la 9 aprilie 2026 şi la 24 aprilie 2026 la Scrisoarea de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiţie”, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019, scrie Agerpres .
Preşedintele Nicuşor Dan cheamă joi liderii partidelor din fosta coaliţie la Cotroceni, pentru discuţii privind stadiul implementării proiectelor PNRR, în condiţiile termenului de 31 august 2026, la întâlnire participând şi ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, şi ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. Noua lege a salarizării a fost trimisă la Bruxelles și este negociată cu reprezentanții Comisiei Europene . Dragoș Pîslaru a discutat miercuri cu oficialii europeni pentru a ajunge la un acord asupra ultimelor modificări, însă Executivul european nu ar fi fost de acord.
La 50 de ani după ce marinarii islandezi au tăiat cablurile traulelor britanice și s-au confruntat cu navele Marinei Regale în ceea ce avea să devină cunoscut drept „Războaiele codului”, Islanda se află din nou în fața unei dileme legate de suveranitate, arată Reuters într-o analiză. Referendumul din 29 august privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană îi pune pe islandezi în fața unei întrebări esențiale: merită avantajele unei apropieri mai strânse de UE, inclusiv posibile costuri mai mici de finanțare și un loc la masa deciziilor europene, dacă acest lucru ar însemna cedarea unei părți din controlul asupra pescuitului și a independenței decizionale?
Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete acuză, miercuri seară, că o nouă formă a Legii salarizării, lucrată „pe ascuns”, fără a fi validată în România şi fără a fi discutată cu angajaţii care vor suporta consecinţele proiectului, a fost prezentată la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru. „Surpriză. Oferta «de nerefuzat» a fost refuzată ”, afirmă Rogobete.
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat miercuri, 19 august, la B1TV, că proiectul noii Legi a salarizării nu a fost respins la Bruxelles, dar Comisia Europeană a făcut observații, iar Ministerele Finanțelor și Muncii lucrează la revizuirea acestuia.
Uniunea Europeană vrea să ofere un avantaj produselor europene atunci când autoritățile cheltuiesc bani publici, în încercarea de a-și proteja industria în fața concurenței din China. Numai că europenii ar merge chiar mai departe: în majoritatea statelor, oamenii preferă ca banii publici să fie cheltuiți pe produse fabricate în propria țară.
Ucraina vrea să renegocieze cu Uniunea Europeană cantitățile de produse agricole pe care le poate exporta fără taxe vamale, având în vedere că apar tot mai multe dificultăți în relația cu exportatorii, relatează Euractiv .
Acesta declarase și în urmă cu o lună că Bruxelles-ul pare să aibă dubii că majorarea salarială prevăzută în noua lege a salarizării se va limita la o indexare cu 7% a anvelopei bugetare, respectiv la 12 miliarde lei față de fondul actual de salarii, de 166 miliarde lei.
