Dragoș Pîslaru, despre CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei: „Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală”
Oficialul spune că subiectul a apărut într-un schimb tehnic de idei, nu într-o poziție oficială a Bruxelles-ului.
Oficialul spune că subiectul a apărut într-un schimb tehnic de idei, nu într-o poziție oficială a Bruxelles-ului.
Islandezii sunt chemați sâmbătă la urne pentru a decide dacă țara reia negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Un „Da” va relansa discuțiile cu Bruxelles-ul, discuții care pot însă întâmpina un punct de dispută. Un „Nu” va pune o piedică pentru politica de extindere a UE, relatează Euronews .
De la alianțele USR și PSD cu AUR până la deciziile din Germania și Suedia, izolarea populiștilor devine o iluzie. Politologul Sorina Soare explică cum se fisurează cordonul sanitar și de ce alianțele de la Bruxelles validează într-un fel partidele radicale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis luni, 24 august, că recomandările oficialilor europeni cu privire la legea salarizării nu reprezintă în niciun caz obligaţii ale României.
Ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a anunțat că Ministerul Finanțelor va analiza dacă și în ce condiții ar putea fi prelungită perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Măsura este valabilă în prezent până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a subliniat că deciziile privind bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu sunt dictate de Comisia Europeană.
Ministrul demis al Muncii și al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat iritat după ce GÂNDUL a publicat mesajul în care Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul legii salarizării trimis zilele trecute la Bruxelles depășește cu un miliard de lei calculele inițiale anunțate. „Nu ne spune Bruxelles ce să facem”, a afirmat oficialul la B1 TV, răspunzând la o întrebare legată de această corespondență.
Un proiect de regulament al Băncii Naționale a României introduce o schimbare importantă pentru piața titlurilor de stat: obligațiunile emise de administrațiile centrale și băncile centrale din Uniunea Europeană, dacă sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din UE, vor putea fi folosite drept garanție pentru obținerea unui credit, în anumite condiții.
Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova.
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a anunțat luni că guvernul său va depune în curând cererea de aderare la Uniunea Europeană (UE), în contextul în care țara sa, trădată de Rusia în timpul ofensivei militare azere în Karabahul de Munte, încearcă să se apropie de Occident.
Invitatul zilei Gen (R) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. Emisiunea poate fi fi urmărită live pe Facebook și pe canalul de YouTube Gandul . ”Tineți aproape!”
Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuției CASS asupra pensiilor. De asemenea, CE cere ca măsurile compensatorii care să aducă cele 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”.
“Pe fondul tranziţiei energetice şi al electrificării accelerate a economiei, investiţiile în producţia de baterii, infrastructura de încărcare şi sistemele de stocare a energiei se află la niveluri record. În paralel, Uniunea Europeană ridică standardele privind siguranţa, performanţa, sustenabilitatea şi trasabilitatea acestor produse prin Regulamentul (UE) 2023/1542, care înlocuieşte vechea Directivă privind bateriile şi introduce cerinţe noi pe întreg ciclul de viaţă al produsului. Pentru companii, mesajul este clar: în economia electrificată a viitorului, succesul comercial nu va depinde doar de performanţa bateriei, ci şi de capacitatea de a demonstra conformitatea, transparenţa şi sustenabilitatea acesteia”, arată analiza realizată de SGS România, scrie Agerpres.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a afirmat, luni, că ţara sa ar putea trimite pe viitor cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali şi să se îndepărteze de Moscova, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare.
„Pe fondul tranziţiei energetice şi al electrificării accelerate a economiei, investiţiile în producţia de baterii, infrastructura de încărcare şi sistemele de stocare a energiei se află la niveluri record. În paralel, Uniunea Europeană ridică standardele privind siguranţa, performanţa, sustenabilitatea şi trasabilitatea acestor produse prin Regulamentul (UE) 2023/1542, care înlocuieşte vechea Directivă privind bateriile şi introduce cerinţe noi pe întreg ciclul de viaţă al produsului. Pentru companii, mesajul este clar: în economia electrificată a viitorului, succesul comercial nu va depinde doar de performanţa bateriei, ci şi de capacitatea de a demonstra conformitatea, transparenţa şi sustenabilitatea acesteia”, arată analiza realizată de SGS România.
Armenia va începe în curând procedura pentru depunerea cererii oficiale de aderare la Uniunea Europeană, a anunțat luni premierul Nikol Pașinian, în Parlamentul de la Erevan.
Reuniune importantă la Kiev. Coaliția de Voință – grupul țărilor care susțin Ucraina pe timpul războiului – se reunește azi în capitala țării. Cea mai urgentă nevoie a Kievului este apărarea împotriva rachetelor trimise de ruși. Între timp, tot azi, Comisia Europeană a aprobat un ajutor pentru Ucraina în valoare de peste șase miliarde de euro.
Uniunea Europeană a anunțat luni acordarea unei noi tranșe de 6,1 miliarde de euro către Ucraina, pentru a-i permite să-și consolideze apărarea aeriană și capacitatea în materie de rachete și muniții, transmite France Presse.
Șase țări din Uniunea Europeană doresc ca blocul comunitar să discute în septembrie un mecanism de impozitare a profiturilor excepționale obținute de companiile petroliere ca urmare a blocadei impuse de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, reiese dintr-o scrisoare a miniștrilor lor de finanțe, făcută publică luni, potrivit Reuters.
Norvegia va continua să își dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, chiar dacă Uniunea Europeană sprijină un moratoriu asupra aprovizionării cu hidrocarburi din Arctica, declarat pentru Reuters Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei. Acesta afirmă totodată că țara sa a greșit în a se prezenta drept „bateria verde” a Europei.
Uniunea Europeană a promis sprijin continuu pentru Ucraina, în contextul în care ţara îşi marchează luni Ziua Independenţei şi ameninţă totodată Rusia cu sancţiuni suplimentare din cauza invaziei sale în curs de desfăşurare, transmite agenţia de presă DPA, preluată de portalul Yahoo News.
Islandezii vor decide sâmbătă dacă țara lor trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, într-un referendum care ar putea redeschide după mai bine de un deceniu drumul către Bruxelles.
Parlamentarii se întorc azi la muncă, pentru a patra sesiune extraordinară din această vară . Senatorii și deputații sunt chemați din vacanță să lucreze inclusiv în comisii și în plen pentru adoptarea unor proiecte legislative care au legătură cu reformele asumate de România prin PNRR. Neadoptarea acestora până la 31 august ar duce la pierderea a miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
În numai primele șapte luni ale anului 2026, importurile de mașini electrice chineze au crescut cu 14% pe piața europeană raportat la anul trecut. Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns inundate de modele BYD, Chery, SAIC și Xpeng din cauza cererii tot mai mari.