Vladimir Putin le-ar fi transmis comandanţilor militari şi unor înalţi oficiali ruşi, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la sfârşitul anului 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbuşirea NATO şi a Uniunii Europene din interior”, iar după Ucraina, Republica Moldova reprezintă următoarea prioritate strategică a Kremlinului, potrivit unei investigaţii publicate de The New York Times.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că forțele Kievului se așteaptă ca cel puțin 30.000 de militari ruși să fie „eliminați” în luna august, în timp ce armata ucraineană își întărește pozițiile pe direcțiile Sloviansk și Kostiantînivka.
Forțele ucrainene au lovit în nopatea de vineri spre sâmbătă baza aeriană militară rusă Savasleika, la circa 660 km de granița cu Ucraina, unde sunt staționate avioane de vânătoare MiG-31 capabile să lanseze rachete balistice Kinjal, relatează Kyiv Independent.
Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a declarat că Kievul se aşteaptă ca cel puţin 30.000 de militari ruşi să fie „eliminaţi” în luna august, în timp ce armata ucraineană îşi consolidează poziţiile pe direcţiile Sloviansk şi Kostiantînivka, informează Kyiv Post .
Republica Moldova ar putea reprezenta următoarea țintă strategică a Rusiei după Ucraina, în cadrul unui plan mai amplu atribuit Kremlinului pentru slăbirea Occidentului.
Aryna Sabalenka (26 de ani), liderul clasamentului WTA , a apărut pe coperta revistei Time și a oferit un interviu amplu în care a vorbit, printre altele, despre experiențele dificile prin care a trecut după izbucnirea războiului din Ucraina.
Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, are numeroase întrebări cu privire la punerea în aplicare a acordului pe care predecesorul său, Viktor Orbán, l-a încheiat cu compania nucleară de stat rusă „Rosatom”. Acest lucru este relatat de RBC-Ucraina , citând Politico. Magyar a pus sub semnul întrebării unul dintre acordurile-cheie ale lui Orbán cu Rusia privind centrala nucleară maghiară „Paks”. Acest proiect a primit denumirea de „Paks-II”, iar acordul în sine a fost încheiat încă din 2014. La acea vreme, Budapesta și Moscova au convenit ca „Rosatom” să construiască unitățile 5 și 6, dotate cu reactoare bazate pe tehnologia rusă VVER-1200. Orban însuși a declarat cu emfază că este vorba de „acordul secolului”, însă succesorul său nu-și ascunde în prezent indignarea. „Aceste planuri au fost aprobate, în ciuda faptului că, la nivel mondial, nu se mai construiesc centrale nucleare care nu funcționează cu un sistem de răcire în circuit închis și care sunt atât de vulnerabile la influența mediului înconjurător”, a remarcat Magyar. Canicula anormală din această vară din Europa a provocat o scădere record a nivelului apei în Dunăre. Ca urmare, a avut loc o reducere bruscă a puterii centralei nucleare maghiare „Paks”. Trebuie menționat că aceasta asigură, de obicei, aproximativ o treime din energia electrică a țării. Pe fondul evenimentelor recente, Peter Magyar a reamintit că „Paks-II” trebuia să intre în funcțiune încă din 2024, însă acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Rusia se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea de soldați pentru războiul din Ucraina, pe fondul pierderilor grele de pe front și al încetinirii recrutării voluntare. Kremlinul încearcă să evite o nouă mobilizare în masă, precum cea din 2022, mizând pe prime consistente și pe o presiune tot mai mare asupra regiunilor pentru a furniza noi recruți.
În urma exploziilor, în zona bazei aeriene Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod, au fost observate incendii, potrivit canalului Exilenova Plus, citat de The Kyiv Independent .
Din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina mulți sportivi au parte de situații tensionate. Aryna Sabalenka intră în această categorie pentru că este născută în Belarus, națiune care s-a implicat în această luptă.
O investigație realizată de publicația The New York Times arată că Rusia vizează destabilizarea Republicii Moldova și subminarea NATO și UE până la finalul anului acesta, folosind vecinul de peste Prut ca prioritate secundară după Ucraina. În planul său, Moscova folosește tactici hibride, inclusiv tabere paramilitare, finanțarea ilegală a alegătorilor și campanii de dezinformare cu ajutorul inteligenței artificiale.
Datele au fost prezentate vineri de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei ( NABU ) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO).
Ucraina a recucerit 26 de localități în zona Oleksandrivka, în sud-estul țării, după o ofensivă care a durat mai bine de șase luni, potrivit unei analize ISW. Această operațiune, susținută de o strategie militară coordonată, demonstrează capacitatea Kievului de a desfășura contraatacuri mecanizate chiar și după patru ani de lupte statice.
Vladimir Putin ar fi cerut serviciilor de informații și armatei ruse să acționeze în 2026 pentru slăbirea NATO și a Uniunii Europene din interior, iar Republica Moldova ar ocupa un loc central în această strategie.
Peste 11 milioane de cărți au fost distruse în ultimele săptămâni în incendiile provocate de atacurile ucrainene cu drone asupra centrelor logistice ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, au afirmat surse editoriale rusești, conform agenției spaniole de știri EFE, transmite vineri Agerpres.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că peste 100 de drone au fost detectate în apropierea spațiului aerian al României în ultimele patru zile, în condițiile intensificării războiului din Ucraina. Așa se explică fragmentele de dronă aduse de valuri la țărmul Mării Negre, explică Miruță, adâugând că gradul de risc pentru populație nu a crescut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, după victorie și încheierea războiului cu Rusia, visează să petreacă mai mult timp alături de familie și să se afle lângă mare. El a făcut această declarație într-un interviu acordat CNN, relatează NEXTA.
Procurorii ruși cer o pedeapsă de 12 ani și o lună de închisoare pentru Lev Shlosberg, vicepreședintele partidului liberal de opoziție Iabloko. Politicianul este judecat pentru „discreditarea” repetată a armatei ruse, după ce, într-o dezbatere, a cerut încetarea războiului din Ucraina și oprirea uciderii oamenilor, transmite Mediafax .
Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat vineri seară că resturile de drone descoperite în ultimele zile pe malurile Dunării și pe litoral - peste 100 la număr - sunt legate de intensificarea fără precedent a atacurilor desfășurate în apropierea graniței României, în contextul războiului din Ucraina.
Noua dronă interceptoare testată de Ucraina a parcurs 122 de kilometri în recente teste în condiții de luptă, față de o rază de acțiune de 70 de kilometri estimată inițial. Aparatul poate atinge 300 km/h și este conceput pentru apărarea orașelor și a liniei frontului împotriva dronelor de atac Shahed și Geran.
Dosarele împotriva politicianului rus vizează în principal declarațiile sale despre războiul din Ucraina și o postare publicată la începutul invaziei ruse. Autoritățile consideră că afirmațiile prin care politicianul a pledat pentru oprirea războiului reprezintă o „discreditare” a armatei.
Fermierul ucrainean Serhîi Rîbalko și-a pierdut două treimi din pământ atunci când Rusia a ocupat o mare parte din sudul Ucrainei la începutul invaziei din 2022. Acum , o recoltă care se anunța cu potențial este pusă în pericol de campania rusă de atacuri care aproape a blocat exporturile agricole ale Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră, relatează Reuters .
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au fost informați în legătură cu faptul că a fost găsită o dronă în județul Tulcea, la 5 km de frontiera cu Ucraina, și au luat primele măsuri. Aparatul de zbor nu a fost detectat de sistemele de supraveghere radar ale MApN, pentru că se afla la o înălțime foarte mică, potrivit oficialilor de la Apărare. Din fericire, drona s-a prăbușit într-o zonă împădurită și, din informațiile preliminare, nu a provocat victime sau pagube materiale.
Regimul de la Moscova nu are nicio intenție de a opri ostilitățile din Ucraina la linia actuală a frontului și promite să-și „intensifice metodele” de desfășurare a războiului.
