Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat, în dimineața zilei de marți, 25 august, o țintă aeriană la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove, în proximitatea frontierei cu Ucraina.
În zona frontierei României cu Ucraina a fost detectată marți dimineață o țintă aeriană, fiind ridicate două avioane F-18 spaniole care se află în misiune în România, potrivit MApN.
Actualizare - ”În dimineaţa zilei de marţi, 25 august, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naţionale a detectat o ţintă aeriană la aproximativ 4 km est de Vâlcove, în proximitatea frontierei cu Ucraina”, informează MApN pe pagina sa de socializare.
O țintă aeriană a fost depistată marți dimineață de sistemele de supraveghere ale Armatei Române in apropiere de Vâlcove, la frontiera cu Ucraina. Două avioane F-18 au fost ridicate de la sol.
Un mesaj RO-Alert a fost transmis marți dimineață, 25 august, în nordul județului Tulcea, după un nou incident aerian în apropierea graniței cu Ucraina. Populația din zona vizată a fost avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și a fost sfătuită să se adăpostească.
Incidentul cu drona marină încărcată cu explozibil, distrusă de România în apropierea proiectului energetic Neptun Deep, este analizat pe larg de presa germană, scrie DEUTSCHE WELLE , citată de Rador. Începând cu invazia rusă în Ucraina, România s-a confruntat în mod repetat cu incidente provocate de drone, al căror număr a crescut puternic în ultimele săptămâni. Numai în acest an au fost înregistrate 27 de pătrunderi ale acestor aparate de zbor, iar de la începutul războiului, aproximativ 60 de drone sau fragmente de drone au fost identificate pe teritoriul românesc, scrie, de la Berlin, cotidianul Tageszeitung (TAZ), analizând importanța strategică a exploatării de gaze din Marea Neagră.
Potrivit informațiilor publicate de WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung, anchetatorii suspectează că în operațiune ar fi fost utilizate cel puțin trei drone, relatează postul de televiziune ARD .
Războiul din Ucraina a intrat marți, 25 august 2026, în a 1643-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Prim-ministrul britanic Andy Burnham a declarat luni că el şi alţi lideri europeni iau în considerare o călătorie în SUA luna viitoare ca să îl preseze pe preşedintele Donald Trump să ajute Ucraina să obţină interceptoare suplimentare de apărare aeriană Patriot înainte de iarnă, relatează Anadolu.
Rusia a început să atace Ucraina cu drone ghidate de sisteme de inteligență artificială experimentale, prevestind un viitor distopic în care roboții ucigași zboară pe deasupra câmpului de luptă și își aleg singuri țintele, determinând cine va rămâne în viață și cine va muri, relatează New York Times . „În câțiva ani, vom trăi ca în filmul Terminatorul”, a remarcat comandantul forțelor de apărare antiaeriană din orașul ucrainean Zaporojie.
Perturbarea exporturilor din zona Mării Negre, recoltele mai slabe și creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor sporesc riscurile pentru piețele alimentare, avertizează economiștii, potrivit Euractiv .
Ucraina a organizat luni, la Kiev, cu ocazia Zilei Independenței, prima paradă din istoria țării dedicată dronelor de război. La eveniment au fost prezentate aproape 100 de sisteme de luptă fără pilot ucrainene - terestre, aeriene și maritime -, „doar o parte din ceea ce țara noastră se poate mândri deja”, potrivit Președinției Ucrainei.
Președintele Consiliului European, António Costa, va vizita liderii UE într-un turneu desfășurat în capitalele țărilor membre, în următoarele săptămâni.
Liderii Marii Britanii şi Franţei s-au angajat să ofere Ucrainei un sprijin militar mai puternic - inclusiv acces la tehnologie clasificată şi livrări mai rapide de rachete de apărare aeriană - în cadrul unei reuniuni a aliaţilor organizate la Kiev cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei, relatează Reuters.
La trei decenii și jumătate de la colapsul blocului sovietic, ecuația de securitate de la granița estică a Europei a suferit o reconfigurare structurală definitivă, demonstrând că invazia militară declanșată de Rusia cu scopul de a reține Ucraina în sfera sa de influență a accelerat exact procesul invers, cel al unei desprinderi totale și ireversibile.
Sistemele radar ale MApN au detectat cele două ținte la ora 22.37, la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor. Acestea evoluau către frontiera României.
Reuniunea de anul acesta de la Kiev a avut o semnificație specială întrucât a coincis cu aniversarea Zilei Independenței Ucrainei.
O alertă aeriană a fost declanșată la Kiev, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, se aflau încă în capitala Ucrainei.
Jurnaliștii publicației italiene ANSA se aflau la fața locului în momentul declanșării alertei.
Organizarea unei parade tradiționale de Ziua Independenței era imposibilă pe timp de război, Ucraina a optat pentru un format diferit. Sisteme robotice terestre ucrainene au defilat pe bulevardul Hreșciatik din Kiev, drone navale au traversat Niprul, iar aeronave militare și drone de luptă au survolat zona.
Mette Frederiksen, care a primit mesajul la întoarcerea din Ucraina, le sfătuiește pe femei să se accepte așa cum sunt.
Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a mers singură luni, 24 august, la Kiev, unde a reprezentat România de Ziua Independenței Ucrainei. Prezența sa în Ucraina, fără șeful statului, a iscat numeroase comentarii pe social media. Majoritatea au readus în atenție dezbaterea privind rolul Primei Doamne în România, în condițiile în care această poziție nu este reglementată oficial.
Dan Dungaciu analizează poziționarea României în războiul din Ucraina. Sociologul vorbește despre declarația Oanei Țoiu privind o posibilă ripostă militară împotriva Rusiei. El susține că România ar trebui să țină cont și de poziția Statelor Unite în problemele de securitate. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Partenera lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, se află luni la Kiev la invitația Olenei Zelenskaia, soția lui Volodimir Zelenski. Președintele României nu a mers în Ucraina și a participat prin videoconferință la Coaliția de Voință.
