Șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre, cu destinația porturile fluviale din Ucraina, a ajuns la aproximativ 80 în ultimele cinci zile, deși numărul navelor cărora li se permite să tranziteze ruta crește treptat, a declarat luni un operator de transport, transmite MEDIAFAX .
La Cernăuți, Ziua Limbii Române nu a început odată cu decretul semnat anul acesta la Kiev de președintele Volodimir Zelenski. Românii de aici spun că o sărbătoresc de zeci de ani, în școli, în familie, prin poezie și prin efortul de a transmite copiilor o limbă care a traversat regimuri, granițe și războaie. Ceea ce s-a schimbat în 2026 este însă esențial: pentru prima dată, statul ucrainean recunoaște oficial această zi. La Cernăuți și Odesa, manifestările din 29-31 august au devenit astfel nu doar o celebrare, ci și o discuție despre viitorul limbii române în Ucraina.
Într-un context internațional tot mai complicat, marcat de războiul din Ucraina, conflictul din Iran și riscuri economice și energetice, politica românească pare concentrată mai degrabă pe conflictele interne și pe negocierile pentru putere. Politologul Remus Pricopie avertizează că România nu-și mai poate permite să trateze politica externă și problemele interne ca pe două lumi separate și critică modul în care politicienii răspund unor crize previzibile, de la situația Dunării și a centralei de la Cernavodă până la securitatea energetică.
Vladimir Putin se teme că ar putea fi „spânzurat" dacă nu reușește să câștige războiul din Ucraina și plănuiește să escaladeze conflictul, susține o sursă din anturajul Kremlinului, pe fondul unor avertismente tot mai dure din partea Moscovei la adresa Marii Britanii.
În loc să încerci să dobori săgețile din zbor, țintește-l pe arcaș. Această analogie medievală poate părea simplistă, ba chiar naivă, atunci când este folosită pentru a descrie misiunea de a apăra o țară vastă împotriva unuia dintre cele mai avansate și letale sisteme de armament din lume. Însă pentru Ucraina – o țară cu un palmares de reușite militare aparent imposibile și care se pregătește să înfrunte, probabil, cea mai grea iarnă de la dobândirea independenței – a încerca nu este o chestiune de alegere.
Miliardarul Elon Musk i-ar fi spus fostului ministru al Apărării din Ucraina, Mihail Fedorov, că este dispus să permită Kievului să utilizeze sistemele Starlink pentru a ataca ținte militare rusești, dar decizia finală trebuie luată de Casa Albă, relatează Financial Times.
Declarațiile ministrului demis al Apărării, Radu Miruță , în care spune că nu nu crede că există vreo intenție ca Rusia să atace vreo ţară membră NATO, au avut ecou atât în presa rusă, cât și în cea ucraineană. Mai multe ziare din Rusia și Ucraina au preluat afirmațiile lui Miruță, făcute duminică, la Digi24 .
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) a început luni o nouă rundă de discuții cu autoritățile de la Kiev. Pe agenda întâlnirilor se află situația și perspectivele economice ale Ucrainei, reformele pe care guvernul s-a angajat să le implementeze prin programul de finanțare a FMI, dar și proiectul bugetului de stat pentru 2027.
Într-un interviu acordat lui Paul Ronzheimer, din cadrul Axel Springer Global Reporters Network, Stubb a fost întrebat dacă Rusia ar putea recurge la arme nucleare. Președintele finlandez a spus că Beijingul reprezintă o frână importantă în calea unei escaladări a războiului din Ucraina de către Moscova, potrivit Politico .
Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria sa securitate în cazul încetării războiului din Ucraina fără atingerea măcar a obiectivului minim: cucerirea întregii regiuni Donbas, scrie The Economist , citat de Meduza și The Moscow Times .
Kievul se grăbește să își extindă apărarea antiaeriană, după ce Rusia a folosit peste 2.500 de drone cu motor cu reacție doar în luna august.
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, propune ca Statele Unite și Ucraina să coopereze în dezvoltarea unei „armate de drone”, în schimbul furnizării de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot ale Kievului.
La 18 octombrie 2023, la câteva luni după ce Parlamentul de la Chișinău aprobase legea privind schimbarea limbii de stat din Constituție din ”moldovenească” în ”română”, la Kiev a avut loc prima ședință comună a Guvernului Ucrainei și a Guvernului României, prezidată de prim-miniștrii celor două țări – Denis Șmîhal și Marcel Ciolacu. Șefii celor două guverne au ajuns la un acord în numeroase chestiuni importante pentru ambele state. Printre acestea s-a numărat și renunțarea la folosirea termenului „limba moldovenească”, scrie pagina în limba ucraineană a RFI.
Miliardarul Elon Musk i-a comunicat fostului ministru al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, că ar fi dispus să permită Ucrainei să utilizeze sistemele Starlink dincolo de granițele acesteia, dar așteaptă o decizie politică, relatează Financial Times.
Președintele rus Vladimir Putin se teme pentru propria siguranță în cazul în care războiul din Ucraina s-ar încheia fără atingerea obiectivului minim de a cuceri întregul Donbas. Liderul de la Kremlin nu știe cum să pună capăt conflictului în condiții favorabile Rusiei și, prin urmare, este gata să escaladeze conflictul.
Compania continuă să beneficieze de creșterea bugetelor pentru apărare ale statelor NATO, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Pe încheietura mâinii, Evghenii Hmara poartă un fel de jurnal de război. Fiecare za a brățării sale are gravat numele unui camarad care nu s-a mai întors de pe front, potrivit unei relatări a publicației americane The National Interest.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, susține că Beijingul i-a transmis că nu va permite Rusiei să recurgă la arme nucleare în contextul războiului cu Ucraina. Liderul finlandez consideră că poziția Chinei reprezintă un factor important de descurajare și avertizează Europa să nu se lase dominată de temerile privind o escaladare a conflictului.
Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, în care a vorbit despre România, Republica Moldova și Ucraina. Postarea a primit comentarii critice din partea unor utilizatori, care i-au reproșat inclusiv referirile la cele două state.
După săptămâni de deliberări în timpul verii, Vladimir Putin pare să fi decis să intensifice atacurile împotriva Ucrainei. Președintele rus ar fi de părere că, dacă războiul se încheie fără a cuceri Donbasul, viața sa va fi în pericol. Despre asta a relatat The Economist, care citează surse apropiate Kremlinului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a optat pentru o escaladare în continuare a războiului din Ucraina și se pregătește să trimită pe front încă câteva sute de mii de ruși, au declarat pentru The Economist surse apropiate de Kremlin. Potrivit uneia dintre acestea, Putin consideră probabil că încheierea războiului fără a obține cel puțin întreg teritoriul Donbasului îi va pune viața în pericol. „Mă vor spânzura”, le-a spus el apropiaților săi, susține sursa.
Polonia a devenit primul aliat NATO care participă la un exercițiu al forțelor speciale americane inspirat din experiența de pe câmpul de luptă din Ucraina. Inițiativa are ca scop consolidarea apărării Varșoviei, în fața unei potențiale amenințări din partea Moscovei.
Tipografiile, editurile și piețele de carte din Ucraina au devenit ținte ale atacurilor rusești. În ultimele săptămâni, peste 35 de facilități din industria editorială au fost lovite, iar aproximativ 12 milioane de cărți au fost distruse sau deteriorate.
Mykhailo Fedorov propune un schimb strategic între Ucraina și SUA: experiența Kievului în construirea unei „armate de drone”, în schimbul rachetelor de interceptare Patriot. El caută și capital american pentru tehnologii militare dezvoltate din lecțiile războiului cu Rusia.
