Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Polonia își reafirmă sprijinul absolut pentru Ucraina în fața agresiunii rusești și își exprimă dorința de a oferi garanții de securitate după o încetare a focului sau încheierea unui acord de pace.
Liderii Finlandei și Norvegiei l-au sunat marți, 27 octombrie, pe președintele rus Vladimir Putin pentru a-i cere să pună capăt războiului din Ucraina, încălcând o practică îndelungată a liderilor din Europa de Vest, care au evitat contactele directe cu Kremlinul.
Polonia și Marea Britanie au semnat marți, 27 octombrie, la Varșovia, un plan de cooperare în domeniul apărării pentru următorii trei ani, care prevede dezvoltarea în comun a tehnologiilor militare, inclusiv a dronelor, sistemelor antidronă și inteligenței artificiale. Acordul vine pe fondul amenințărilor de securitate din partea Rusiei, iar oficialii celor două țări au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța consolidării alianței transatlantice, scrie Euronews .
A.M. Internaţional / 27 octombrie, 16:50
Trei petroliere care transportă motorină rusească se îndreaptă spre Statele Unite, a anunțat Moscova, în urma acordului care a stârnit reacții vehemente în Ucraina și în Europa, scrie AFP.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut marți, 27 octombrie 2026, o convorbire telefonică comună cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, privind războiul din Ucraina și reluarea negocierilor de pace. Inițiativa celor doi lideri nordici, pregătită în consultare cu Ucraina, a provocat reacții diferite în Europa: președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat demersul, în timp ce premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, l-a criticat, afirmând că dialogul nu a fost coordonat cu ceilalți parteneri europeni, potrivit Reuters, Euronews și postului public finlandez Yle.
Kremlinul încearcă să-i câștige de partea sa pe președintele american Donald Trump și pe cei din cercul său restrâns prin acorduri economice, înainte ca războiul împotriva Ucrainei să se încheie, în timp ce propunerile prezentate oficialilor ucraineni în Florida, vineri, 9 octombrie, ar fi stârnit îngrijorare la Kiev, relatează Kyiv Post , citând Le Monde.
Trei petroliere transportând motorină rusească se îndreaptă către SUA, a anunţat Moscova marţi, după un acord care a suscitat critici virulente atât în Ucraina, cât şi în Europa, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Rusia oferă până la două milioane de ruble profesorilor și medicilor care acceptă să se stabilească în teritoriile ocupate din regiunea ucraineană Herson. Serviciile de informații de la Kiev acuză Moscova că încearcă să înlocuiască populația locală cu cetățeni ruși, în timp ce ucrainenii sunt obligați să își părăsească locuințele, scrie Mediafax .
„Opt au fost retrași până acum”, a anunțat marți ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko (55 de ani), a făcut un anunț dramatic după atacul în care rachetele balistice rusești au lovit un complex universitar din capitala Ucrainei.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut marți o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, într-o încercare de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Discuția, una dintre rarele contacte directe dintre liderii europeni și președintele rus de la începutul invaziei, a provocat însă reacții critice în Europa.
Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat, marți, o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la încetarea războiului din Ucraina , fapt care a stârnit critici din partea prim-ministrului danez Mette Frederiksen. Aceasta a afirmat că inițiativa nu fusese coordonată cu alte țări europene.
Într-o mișcare diplomatică neașteptată și puternic monitorizată la nivel internațional, președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Stoere au purtat marți, 27 octombrie 2026, o convorbire telefonică catalogată drept „sinceră și substanțială” cu președintele rus Vladimir Putin. Discuția, centrată pe identificarea unei căi de încheiere a războiului din Ucraina, marchează o abatere flagrantă de la linia asumată anterior de statele occidentale, care au evitat în general contactele directe cu liderul de la Kremlin după februarie 2022.
S.C. Internaţional / 27 octombrie, 14:00
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au purtat marți discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, iar apoi au vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie Reuters .
S.C. Internaţional / 27 octombrie, 13:10
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis, marți, că a discutat cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, după convorbirea lor de astăzi cu liderul rus, Vladimir Putin.
Antiaeriana ucraineană a doborât noaptea trecută numai două din cele 16 rachete balistice cu care Rusia a atacat ţinte la Kiev şi în alte zone ale Ucrainei, provocând noi pagube infrastructurii energetice şi logistice, precum şi podului principal de peste Nipru care împarte în două capitala ucraineană, au semnalat marţi Forţele Aeriene ucrainene şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a cerut din nou susţinătorilor Ucrainei noi rachete interceptoare, în principal rachete Patriot.
Antiaeriana ucraineană a doborât noaptea trecută numai două din cele 16 rachete balistice cu care Rusia a atacat ţinte la Kiev şi în alte zone ale Ucrainei, provocând noi pagube infrastructurii energetice şi logistice, precum şi podului principal de peste Nipru care împarte în două capitala ucraineană, au semnalat marţi Forţele Aeriene ucrainene şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a cerut din nou susţinătorilor Ucrainei noi rachete interceptoare, în principal rachete Patriot, relatează agenţia de știri EFE, citată de Agerpres.
Rusia folosește, de la sfârșitul verii anului 2026, noua rachetă de croazieră „Filin” în atacurile asupra Ucrainei. Este o armă de dimensiuni relativ mici, care ar putea avea costuri reduse de producție, dar ale cărei caracteristici sunt impresionante, potrivit BBC .
Elevii care studiază în limba ucraineană în regiunea transnistreană vor învăța istoria din manuale care prezintă războiul din Ucraina drept o „operațiune militară specială” și justifică ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Aceste manuale vor intra în programul educațional începând cu 2027, potrivit Asociației Promo-LEX, care se ocupă cu protecția drepturilor omului.
Rezumat. Cine poate defini amenințarea, autoriza intervenția și hotărî continuarea războiului? Conflictele dintre Rusia și Ucraina, dintre Israel și grupările palestiniene, cu efectele asupra populației din Gaza, și dintre Israel, Statele Unite ale Americii (SUA) și Iran sunt examinate în raport cu precedentele fostei Iugoslavii. Kosovo pune la încercare justificarea intervenției prin protejarea populației; Srebrenica, credibilitatea protecției internaționale și răspunderea pentru inacțiune. Aceleași întrebări sunt aplicate agresorilor, celor atacați și susținătorilor lor, păstrând diferențele dintre fapte și responsabilități. Declarațiile oficiale sunt confruntate cu documente, investigații și critici din societățile implicate. Irakul, Golanul, Venezuela, Groenlanda și Marea Chinei de Sud extind examinarea securității invocate pentru limitarea libertății altuia. Analiza distinge dublul standard al aplicării selective de inegalitatea instituită prin privilegii explicite. Miza este răspunderea celor care cer sacrificiul sau promit protecția, judecată inclusiv prin alternativele disponibile.
Cei trei cetățeni străini, doi din Belarus și unul din Ucraina, cercetați de DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune, au fost reținuți în Germania și Polonia, au declarat pentru G4Media surse judiciare. Procurorii îi suspectează că fac parte dintr-o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă. Ancheta vizează incendiul izbucnit pe 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea societății CARFIL SA, filială a CN ROMARM.
