În noaptea de 23 spre 24 august, dronele ucrainene au atacat simultan mai multe depozite mari ale platformei de comerț electronic Ozon din sudul Rusiei. Primul țintă a fost centrul logistic din Krasnodar. „Conform informațiilor preliminare, nu există victime.
Președintele României a transmis, cu prilejul zilei independenței Ucrainei, că va rămâne alături de țara vecină și va susține independența și integritatea teritorială a acesteia, în contextul războiului de peste patru ani în care este implicată cu Rusia.
O placă comemorativă dedicată fiicei lui Aleksandr Dughin, cunoscut drept ideologul liderului rus Vladimir Putin, Darya Dughina, decedată în 2022, a fost dezvelită duminică la Vagli di Sotto, o localitate din Alta Garfagnana, provincia Lucca, în Toscana, anunță presa italiană.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât şi a Marii Britanii, scrie Agerpres .
Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu a urmărit în mod deliberat civilii ruși , însă extinderea campaniei sale cu drone în adâncimea teritoriului rus a dus la creșterea numărului de victime civile. Kievul susține că atacurile vizează obiective care contribuie la efortul de război al Moscovei. Experții avertizează însă că noua strategie implică riscuri militare, politice și juridice, arată Politico.
Kremlinul lansează propunerea unei noi întâlniri Putin-Trump. Potrivit publicației Haqqin , ideea a fost lansată de consilierul lui Putin, Iuri Uşakov.
Declaraţia survine după ce săptămâna trecută Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a dezminţit afirmaţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski conform căreia Phenianul intenţionează să trimită până la 50.000 de soldaţi în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei, scrie Agerpres .
Coreea de Nord continuă pregătirile pentru o nouă desfăşurare de trupe în Rusia, a anunţat Ministerul Apărării sud-coreean, care a precizat însă că nu a detectat indicii că o asemenea desfăşurare este iminentă, informează Agerpres, care citează Reuters.
Rusia a adresat Finlandei o solicitare de a interzice protestele în fața ambasadei sale din Helsinki pe durata alegerilor parlamentare din Rusia. Nota diplomatică a Moscovei a solicitat întărirea măsurilor de securitate în jurul ambasadei și interzicerea temporară a demonstrațiilor pe 20 septembrie, când rușii vor vota la misiunea diplomatică, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, potrivit presei finlandeze, scrie TVP World. Poliția finlandeză a comunicat că nu poate interzice demonstrațiile în avans. „Din fericire, în Finlanda se poate manifesta. Să sperăm că votul rus îi va inspira pe oameni să manifesteze”, a declarat și Timo Heinonen, un parlamentar din Partidul Coaliției Naționale al prim-ministrului Petteri Orpo, pe X. Aproximativ 100.000 de vorbitori de limbă rusă trăiesc în Finlanda, dintre care aproximativ o treime sunt cetățeni ruși. Peste 6.000 de ruși s-au mutat în Finlanda în 2022, după ce Moscova a invadat Ucraina, acesta fiind cel mai mare aflux anual de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Ambasada Rusiei este găzduită într-o clădire din epoca stalinistă din cartierul de lux Ullanlinna din Helsinki, cunoscută local sub numele de „Fabrica”. În fața misiunii diplomatice a avut loc o manifestație în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia din 2024. Solicitarea vine în contextul în care Rusia se confruntă cu critici interne privind excluderea partidului de opoziție „Yabloko” de la alegerile parlamentare din acest an. Partidul se opune războiului din Ucraina și a cerut încetarea acestuia.
Luna trecută, ofițeri militari ruși au zburat de la Sankt Petersburg către enclava Kaliningrad a țării, situată între două țări membre NATO și Marea Baltică. Acolo, ofițerii au supravegheat planificarea pregătirii operaționale și procedurile pentru mobilizarea locuitorilor din regiune, cu detalii privind modul în care aceștia vor fi cazați, hrăniți și înarmați, au declarat oficiali ai serviciilor de informații occidentale, relatează The Wall Street Journal .
Ministerul Apărării din Coreea de Sud a anunţat că nord-coreenii continuă pregătirile pentru o nouă desfăşurare de trupe în Rusia, însă nu a identificat semne care să indice că o astfel de operaţiune ar fi iminentă, relatează Reuters.
Un atac nocturn cu drone atribuit Ucrainei a provocat moartea a doi copii în sudul Rusiei și a declanșat un incendiu de proporții la un mare centru logistic și depozitul regional al platformei rusești de comerț online Ozon, au anunțat autoritățile locale și reprezentanții companiei.
Uniunea Europeană a promis sprijin continuu pentru Ucraina, în contextul în care ţara îşi marchează luni Ziua Independenţei şi ameninţă totodată Rusia cu sancţiuni suplimentare din cauza invaziei sale în curs de desfăşurare, transmite agenţia de presă DPA, preluată de portalul Yahoo News.
În anumite privințe, Augustul Negru este echivalentul aproximativ al Rusiei cu „sezonul prostesc” din jurnalismul britanic, pauza de sfârșit de vară când titlurile frivole par să domine în timp ce parlamentul este în afara sesiunii, iar membrii familiei regale sunt în vacanță – sau anunță întoarceri surpriză acasă. Dar înțelepciunea populară rusă este mai pesimistă: o analiză a istoriei recente a Rusiei pare să susțină convingerea că evenimentele dramatice, de tip Lebădă Neagră, tind să aibă loc în august, potrivit CNN .
Rusia ar fi declanșat o nouă campanie de sabotaj împotriva fabricilor europene care furnizează armament Ucrainei. Incendii și explozii au fost înregistrate în ultima perioadă în Estonia, Bulgaria, Italia și Cehia, însă implicarea Moscovei nu a fost demonstrată în toate cazurile.
Forțele ucrainene au atacat pentru pentru a treia noapte la rând depozite ale Ozon, fiind lovite trei centre logistice ale companiei care ocupă aproape o treime din piața comerțului online din Rusia, potrivit mai multor canale de Telegram care monitorizează conflictul, citate de Kyiv Independent.
Liderul extremist George Simion a lansat luni un nou atac la adresa G4Media și a societății civile după dezvăluirea că a participat la un eveniment organizat de o biserică românească subordonată Patriarhiei Moscovei . ”Semnați petiția! ONG-ul politic G4Media minte și minciună e preluată de toată presa vândută din România”, a scris Simion într-un comentariu pe contul său de facebook, după ce își îndemnase urmăritorii să semneze o petiție pentru ca PSD ”să nu mai blocheze legea la Camera Deputaților” o așa-zisă lege a transparenței ONGurilor, de fapt un proiect care vizează intimidarea societății civile pe modelul folosit de Vladimir Putin în Rusia și Viktor Orban în Ungaria.
Înainte de alegerile parlamentare din Rusia, singurul partid care ar putea fi numit „de opoziție”, Iabloko, a fost exclus din cursă și unul dintre cei mai importanți membri ai săi a fost trimis după gratii pentru că ar fi răspândit „informații false” despre armata rusă, în timp ce un alt politician rus care se opune războiului din Ucraina a fost forțat să fugă din țară . Dar, ce demonstrează de fapt această nouă campanie de represiune – puterea totalitară a Kremlinului sau fragilitatea sa? Și ar putea ea să dea naștere unei noi generații de activiști anti-război, ce vor urma exemplul sutelor de ruși ieșiți în stradă pentru a protesta împotriva excluderii partidului Iabloko?
P lanificatorii militari occidentali nu par dornici să vorbească despre scenariul lor de coșmar, cu atât mai puțin să se pregătească pentru el. Dar tind să fie de acord asupra modului în care ar începe: un atac coordonat, aproape simultan, în părți opuse ale planetei, în care Rusia vizează un membru NATO din Europa de Est, în timp ce China face mișcarea împotriva Taiwanului. Armata americană ar trebui să reacționeze pe două fronturi simultan, chiar trei, dacă rămâne în război în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize The Atlantic .
Echipele ucrainene de drone care luptă pe front împotriva rușilor dispun de un nou instrument puternic: informații aproape în timp real privind mișcările și pozițiile trupelor, scrie The New York Times într-un reportaj de pe front.
Agenția germană de informații interne a înființat o linie telefonică dedicată grupurilor de exilați și disidenților politici care se confruntă cu intimidări, supraveghere sau violență fizică din partea agenților străini aflați pe teritoriul țării, acordând o atenție deosebită amenințărilor provenite din Rusia, alături de țări precum Iranul și China, relatează The Moscow Times .
O unitate ucraineană transformă imaginile filmate de dronele kamikaze în instrument de propagandă și război psihologic. Videoclipurile, care surprind ultimele momente ale unor soldați ruși, sunt publicate online sub denumirea „yoblyks”, iar autorii lor spun că urmăresc să demoralizeze inamicul și să-i avertizeze pe cei care se alătură armatei ruse asupra riscurilor de pe front, arată, într-un reportaj, The Guardian .
Rusia a trimis în Marea Albă noul submarin nuclear Khabarovsk, construit pentru transportul torpilelor nucleare Poseidon, despre care Moscova susține că pot reprezenta o armă strategică de ultimă generație. Submarinul a părăsit portul săptămâna trecută pentru a începe testele în larg, relatează Mediafax.
Submarinul Khabarovsk, cu o greutate estimată la aproximativ 10.000 de tone, a fost proiectat special pentru a transporta torpilele nucleare Poseidon. Arma este prezentată de Rusia drept un sistem strategic capabil să lovească ținte aflate la distanțe foarte mari.
