Euro se apropie de pragul de 5 lei și 28 de bani. Pe piața interbancară, moneda europeană este peste cursul oficial de ieri, însă sub nivelul record atins pe 23 septembrie. Specialiștii spun că instabilitatea politică influențează cursul de schimb valutar, iar un vot negativ astăzi, în Parlament, la învestirea noului guvern ar prelungi criza politică, ceea ce va avea consecințe și în plan economic.
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, i-a transmis președintelui PSD, Sorin Grindeanu, că nu are intenția să se retragă înainte de procedura din Parlament. Mesajul a fost postat pe pagina de Facebook a lui Mureșan miercuri dimineață, cu doar câteva ore înaintea votului în plenul Parlamentului. Potrivit unor calcule politice prezentate de Realitatea Plus, echipa premierului desemnat are șanse relativ mici să obțină învestitura.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a transmis, miercuri dimineață, un mesaj înaintea votului de învestitură a Guvernului în Parlament. Mureșan spune că va merge în Parlament pentru a-și prezenta viziunea și subliniază importanța respectării instituției.
„Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, mi-a cerut în repetate rânduri să întorc spatele Parlamentului, depunându-mi mandatul de prim-ministru desemnat. Instituția Parlamentului trebuie respectată, nu marginalizată. Astăzi voi merge în Parlamentul României pentru a prezenta viziunea noastră”, se arată în mesajul publicat miercuri de Mureșan.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan ajunge miercuri, 30 septembrie, în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului începe la ora 13:00, iar Cabinetul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru a primi încrederea Legislativului.
Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea lua miercuri o decizie în cazul sesizării formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea vizează emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026, referitoare la Programul SAFE.
Pe 7 august, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind decarbonizarea sectorului energetic, scrie Agerpres .
Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale, scrie Agerpres .
Curtea Constituțională a României este așteptată astăzi să pronunțe o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pe ordonanța de urgență adoptată de cabinetul Bolojan privind programul SAFE. Tot astăzi, are loc votul decisiv în Parlament pentru Guvernul Mureșan.
Zi decisivă pentru Guvernul Siegfried Mureșan: Al treilea premier propus de președintele Nicușor Dan merge la vot în Parlament, de la ora 13:00. G4Media va prezenta LIVE cele mai importante momente ale zilei.
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe miercuri asupra cererii formulate de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament.
Generalul Benoît Puga, fostul șef al organizației care acordă Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Franța, înființată de Napoleon în 1802, a fost interogat de poliție în legătură cu acuzații de favoritism, scrie The Times . Distincția este acordată ca recunoaștere a unor realizări excepționale, fie în domeniul militar, fie în cel civil. Printre laureații cu Legiunea de Onoare a Franței se numără președintele Emmanuel Macron, cântărețul Paul McCartney, actrița Natalie Portman și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de ofițeri superiori ai armatei, oameni de știință eminenți, artiști și scriitori. Printre personalitățile române care au primit această distincție se număra regele Mihai I, compozitorul George Enescu, actorul Radu Beligan, disidenta anticomunistă Doina Cornea, filosoful Andrei Pleșu și regizorul Cristian Mungiu, dar și fostul dictator Nicolae Ceaușescu. Panglica roșie discretă sau cocarda Legiunii de Onoare, purtată în butoniera stângă, este un semn de prestigiu râvnit, dar o anchetă privind corupția îi amenință credibilitatea. Acuzațiile de nepotism și trafic de influență în procesul de nominalizare a candidaților pentru această distincție au dus la arestarea fostului șef al organismului care o administrează. Generalul Benoît Puga a fost eliberat fără a fi pus sub acuzare, după ce a fost interogat în custodia poliției săptămâna trecută. Acuzațiile rămân nedovedite, dar procurorii continuă ancheta pentru a stabili dacă acesta a influențat în mod necorespunzător procesul de selecție. În calitate de mare cancelar al Legiunii de Onoare între 2016 și 2023, rolul lui Puga era de a primi nominalizările din partea miniștrilor guvernului și de a prezida consiliul care evalua candidații, Marea Cancelarie. Autoritatea finală de a aproba sau respinge candidații îi revine președintelui. Anchetatorii examinează dacă Puga a favorizat rude sau asociați ai lui Jean-Pierre Bansard, un fost senator și om de afaceri, și, dacă da, dacă a primit ceva în schimb. Puga neagă orice faptă ilegală. Ancheta a început în 2023, cu un an înainte de moartea lui Bansard, după ce site-ul de investigații Mediapart a relatat că cel puțin 12 dintre asociații săi, inclusiv trei dintre copiii săi, primiseră decorații. Distincțiile în cauză includeau atât Legiunea de Onoare, cât și Ordinul Național al Meritului. Una dintre fiicele lui Bansard a primit Legiunea de Onoare în 2017, iar o altă fiică a fost distinsă cu Ordinul Național al Meritului în anul următor. Fiul său a primit, de asemenea, Legiunea de Onoare în 2018. Anchetatorii verifică dacă Puga a contribuit la obținerea distincțiilor în schimbul unor vacanțe în Corsica sau a unor mese la restaurante scumpe. Acesta a negat că ar fi influențat acordarea distincțiilor în numele cuiva sau că ar fi primit vreun beneficiu direct sau indirect. Niciun membru al familiei lui Bansard nu a fost acuzat de vreo faptă ilegală. Soția lui Puga a fost, de asemenea, audiată săptămâna trecută, la fel ca un alt fost membru al Marii Cancelarii, un restaurator și un om de afaceri, Julien Renault. Renault, un lobbyist pentru dezvoltatori imobiliari, a înființat în 2019 o organizație numită Fundația pentru Legiunea de Onoare, care a contribuit la obținerea de donații corporative pentru renovarea birourilor Marii Cancelarii. Presa franceză a ridicat semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca donatorii să fi fost recompensați cu distincții, o acuzație respinsă atât de Renault, cât și de fundație. Anchetatorii au efectuat percheziții la domiciliile lui Bansard și Puga în 2024, precum și la sediile uneia dintre companiile lui Bansard și ale unei mișcări politice pe care acesta a fondat-o pentru a reprezenta cetățenii francezi care trăiesc în străinătate. General de cinci stele, Puga a ocupat anterior funcția de șef al Statului Major al președinților Nicolas Sarkozy și François Hollande. Așa cum este obișnuit în cazul șefilor de stat, amândoi au primit Legiunea de Onoare, dar Sarkozy a fost deposedat de această distincție anul trecut, în urma unei condamnări pentru corupție. Gérard Depardieu, actorul care contestă în prezent o condamnare pentru agresiune sexuală, a fost ținta unor cereri de retragere a distincției sale. Napoleon a înființat Legiunea de Onoare după ce Revoluția Franceză a desființat ordinele de merit ale vechiului regim, multe dintre acestea fiind legate de monarhie, titluri moștenite sau religie. Legiunea de Onoare este un ordin cu cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Președintele Franței este marele maestru al acestui ordin. Deoarece este acordată de șeful statului, criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la favoritism și independență. Jean-Paul Sartre a refuzat-o pe motiv că un scriitor nu ar trebui transformat într-o instituție. Catherine Deneuve, vedeta de cinema, a declarat în 1987 că nu o dorea deoarece devenise „prea banală”, dar a refuzat să precizeze dacă i se oferise distincția. În această vară, Rachida Brakni, actrița și soția fostului fotbalist Eric Cantona, a afirmat că a refuzat „politicos” distincția. Printre alți laureați s-au numărat președintele rus Vladimir Putin, dictatorul sirian Bashar al-Assad și liderul comunist autoritar al României, Nicolae Ceaușescu. Deși se spune că distincțiile acordate în scopuri diplomatice nu depind de meritul individual al laureaților. Keir Starmer a devenit în iulie primul prim-ministru britanic în exercițiu care a primit această distincție. Charles de Gaulle considera că prea multe persoane primeau această distincție. În 1962, el a impus un plafon de 125.000 de membri în viață. În prezent, aproximativ 79.000 de persoane dețin distincția. La înființarea acesteia, Napoleon i-a spus unui consilier care îi punea la îndoială importanța: „Cu fleacuri conduci oamenii.”
Astăzi, începând cu ora 13:00, va avea loc votul decisiv dat de parlamentari pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan și susținut de PNL, USR și UDMR. Rămâne de văzut dacă există o majoritate, în condițiile în care nici PSD, dar nici AUR, nu vor vota Guvernul propus de Mureșan. În același timp, ultimul mesaj al președintelui Nicușor Dan, șeful statului le-a cerut partidelor politice să pună capăt crizei politice, însă a subliniat că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate.
Premierul desemnat, liberalul Siegfried Mureșan, și miniștrii din cabinetul său cer miercuri, 30 septembrie, votul de încredere în fața Parlamentului. Guvernul propus are nevoie de susținerea a cel puțin 233 de deputați și senatori ca să poată să primească votul de învestitură.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan merge miercuri în Parlament pentru votul de învestitură al Guvernului pe care îl propune. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului este programată să înceapă la ora 13:00. Pentru ca Executivul să fie învestit sunt necesare 233 de voturi „pentru”, din totalul de 465 de parlamentari.
Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc miercuri în şedinţă comună pentru votul asupra programului de guvernare şi listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureşan. Şedinţa comună este programată pentru ora 13:00.
În plenul reunit, candidatului desemnat la funcţia de premier îi sunt rezervate 30 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor, scrie Agerpres .
Scandalul a provocat o serie de anchete parlamentare și investigații ale poliției și a pus sub presiune elita politică și diplomatică a țării.
Rezoluția a fost respinsă cu 47 de voturi pentru și 51 împotrivă. Votul a urmat în mare parte liniile de partid: toți republicanii, cu excepția senatorului Rand Paul, din Kentucky, au votat împotrivă, în timp ce democrații au susținut inițiativa, cu excepția senatorului John Fetterman, din Pennsylvania.
Parlamentul se reunește astăzi, de la ora 13:00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Cabinetul are nevoie de 233 de voturi pentru a intra în funcție. În acest moment, PNL, USR și UDMR îi asigură aproximativ 170 de voturi, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Guvernul.
Cristian Tudor Popescu a declarat că este „evident” că guvernul Siegfried Mureșan nu va obține susținerea necesară la votul de miercuri din Parlament.
Nu l-a susținut pe premierul desemnat, nu a venit cu vreo soluție pentru criza politică și nu a făcut nicio referire la ce se va întâmpla după votul din Parlament, într-o situație sau alta.
Măsura, anunțată anterior de Profit.ro, este prevăzută într-un proiect susținut de reprezentanții tututor partidelor parlamentare . După votul din Senat, proiectul va fi transmis pentru votul finanl deputaților.
Alexandru Rogobete, fost ministru PSD al Sănătății, critică dur demersul anunțat de un lider PNL, prin care liberalii ar vrea să conteste la CCR dacă Guvernul Mureșan nu trece de votul de învestire din Parlament.
