Alianța pentru Unirea Românilor a trimis vineri, 7 august, două legi importante de care depind banii din PNRR. Legea biodiversității și acordul pentru împrumuturi cu compania americană au fost votate joi de Senat, unde au obținut majoritatea necesară pentru a trece de legislativ.
Președintele Nicușor Dan a trimis în Parlament, spre reexaminare, legea care modifică regulile privind intervenția asupra urșilor. El susține că că actul normativ conține lacune care pot afecta aplicarea eficientă și controlul măsurilor. Șeful statului solicită Parlamentului să revizuiască criteriile de recoltare, nivelurile stabilite pentru 2026 și 2027 și mecanismele de monitorizare a intervențiilor.
Decizia vine după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede ″ re-legalizarea″ construirii și punerii în funcțiune de noi centrale de producție de energie electrică pe bază de cărbune , respectiv amânarea închiderii acestora fără construirea de capacități similare, deputații au menținut prin vot aceste prevederi. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a invocat, în Parlament, o scrisoare tehnică de la Comisia Europeană care confirmă că, în urma unei astfel de legi, România nu va mai putea depune cereri de plată pentru fondurile din PNRR și va suferi penalități.
PSD contraatacă în disputa privind Legea decarbonizării și susține că menținerea centralelor pe cărbune este singura soluție pentru gestionarea crizei energetice. Social-democrații îl acuză pe Ilie Bolojan că promovează în planul de urgență al Guvernului exact măsurile pe care le critică în Parlament.
„Centralele pe cărbune sunt o necesitate în situaţia de forţă majoră a ţării noastre. PSD a cerut activarea mecanismului european de urgenţă. Bolojan are obligaţia să susţină cauza României la Bruxelles. PSD precizează că legea pe care a promovat-o în Parlament privind menţinerea şi repornirea centralelor pe cărbune are la bază situaţia de forţă majoră în care se află România. Este soluţia obligatorie la criza energetică profundă, care nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuţii limitate. Necesitatea unor astfel de reglementări a fost confirmată chiar în Planul pentru situaţia de urgenţă energetică, anunţat recent de premierul demis Ilie Bolojan, care prevede utilizarea tuturor capacităţilor de producţie de energie, din toate sursele – deci inclusiv din cărbune, precum şi repornirea grupurilor aflate în rezervă – respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de PSD.
Un interviu despre piața imobiliară din Rusia s-a transformat într-un moment viral, după ce vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov, a râs în hohote la întrebarea dacă un cetățean de rând mai poate obține un credit ipotecar. Ulterior, acesta a susținut că reacția sa a fost una de disperare, nu de amuzament.
Social-democrații spun că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune are la bază „situația de forță majoră” în care s-ar afla România.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală. Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2025/1788 privind exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European şi ale Directivei (UE) 2026/1194 privind exercitarea dreptului de a vota şi de a candida la alegerile locale de către cetăţenii Uniunii Europene care au reşedinţa într-un alt stat membru decât cel ai cărui cetăţeni sunt. Prin acest demers legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă propune simplificarea procedurilor administrative, digitalizarea serviciilor electorale şi facilitarea exercitării drepturilor electorale de către cetăţenii Uniunii Europene cu reşedinţa în România”, se arată într-un comunicat de presă remis vineri AGERPRES de AEP.
„Cu bune, cu rele, în aceste două săptămâni, o mare parte din aceste jaloane au fost rezolvate în Parlament, dar rezolvarea lor s-a făcut cu preţul mutilării, dacă pot să spun, al unora, pentru că s-a format o alianţă ad-hoc PSD-AUR care, cel puţin pentru două-trei din aceste proiecte, a venit cu nişte amendamente care sau riscă să ne creeze probleme de penalităţi, adică să nu fie recunoscute ca jaloane îndeplinite, sau sunt într-o zonă de neconstituţionalitate, ceea ce, din nou, riscă să ne ducă în situaţia de a nu avea jalonul îndeplinit, doar din considerente de natură politică, de a genera imagine sau de a plăti poliţe politice”, a explicat Bolojan, la RFI.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, RFI România, că verificarea constituţionalităţii legii privind integritatea este necesară, pentru că în Parlament a suferit modificări iniţiate „nu din grijă pentru transparenţă şi pentru integritate”, ci „făcute ţintit pentru plăţi politice”.
Invitat în această dimineață la RFI, premierul demis Ilie Bolojan a transmis că legea salarizării este pregătită pentru a fi depusă în Parlament, însă Executivul așteaptă un consens suficient pentru ca proiectul să aibă șanse de adoptare. Bolojan susține că legea va elimina inechitățile din sistem, în ciuda faptului că bugetarii au protestat din cauza actului normativ.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, că verificarea constituţionalităţii legii privind integritatea este necesară, pentru că în Parlament a suferit modificări iniţiate „nu din grijă pentru transparenţă şi pentru integritate”, ci „făcute ţintit pentru plăţi politice”, potrivit AGERPRES.
Incidentul s-a produs în timpul unui interviu. Potrivit imaginilor prezentate pe X de Nexta, deputatul Vladislav Davankov a fost întrebat de jurnalist dacă un om obișnuit poate obține un credit ipotecar.
„În condițiile în care Curtea Constituțională face această analiză rapid, sunt două posibilități. Dacă se constată că acele articole sunt neconstituționale, înseamnă că legea va fi retrimisă la Parlament și mai avem de săptămâna viitoare încă două săptămâni la dispoziție pentru a corecta lucrurile”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.
Pentru prima dată după mai multe luni de aparentă aliniere, președintele Nicușor Dan a adoptat o poziție publică care îl plasează în opoziție directă cu Partidul Social Democrat, după ce Camera Deputaților a adoptat miercuri, 5 august, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a avertizat, într-o postare pe platforma X, că va analiza cu maximă responsabilitate actul normativ și că va uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, pentru ca România să nu piardă miliarde de euro din PNRR.
Parlamentul statului african Uganda a autorizat joi desfăşurarea unui contingent al armatei acestei ţări în Fâşia Gaza, în cadrul Forţei Internaţionale de Stabilizare (ISF) convenite în acordul de dezarmare a grupării islamiste palestiniene Hamas încheiat la sfârşitul lunii iulie, relatează AFP.
”Suntem la curent că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, amendamente la legea decarbonizării care, printre alte modificări, afectează condițiile de scoatere din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit, condiționând închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Comisia ia act de aceste amendamente la legea decarbonizării, care reprezintă o reformă-cheie din Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR), a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, menționează un purtător de cuvânt al CE într-un răspuns scris transmis AGERPRES.
Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 a fost adoptat, joi, în Senat cu modificările votate în Camera Deputaților.
Deputatul PSD Bogdan Ivan a declarat că PSD a rezolvat în Parlament ceea ce a eşuat Guvernul demis condus de Ilie Bolojan, iar prin iniţiativele şi voturile PSD, România a evitat pierderea a 5,8 miliarde de euro din PNRR şi are acum acces la cele 16 miliarde de euro din programul SAFE, potrivit unei postări publicate pe pagina sa de Facebook.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Libertatea că instituția europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la amendamentele recente aduse Legii decarbonizării, adoptate de Parlamentul României pe 5 august 2026. Aceste modificări influențează condițiile de închidere a centralelor pe cărbune și lignit, legându-le de existența unor surse alternative de energie cu emisii scăzute de carbon.
„Suntem consțienți de faptul că Parlamentul României a adoptat la 5 august 2026 amendamente la Legea decarbonizării care, printre alte modificări, afectează condițiile de dezafectare a centralelor electrice pe cărbune și lignit și care leagă închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon. Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării , care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, joi, pentru Mediafax.
Cum Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură de mai bine de 3 luni și nu mai poate adopta proiecte cu caracter de lege, parlamentari de la PNL și USR au inițiat mai multe proiecte legislative care să fie adoptate de Parlament în sesiune extraordinară, pentru a gestiona angajamentle PNRR , dar și alte probleme mai urgene, precum situația de la Cadastru.
Comisia Europeană transmite pentru G4Media o serie de argumente, după ce Parlamentul României a adoptat o serie de amendamente la Legea privind decarbonizarea, care reprezintă un jalon al țării asumat în cadrul PNRR. Comisia Europeană avertizează că, în general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele din PRRP și reamintește că orice risc de inversare a progreselor va fi analizat cu atenție, ceea ce ar putea atrage după sine consecințe financiare.
Comisia Europeană va evalua dacă modificările aduse de Parlamentul României la legea decarbonizării pot afecta îndeplinirea jalonului 114 din PNRR, privind reforma sectorului energetic şi eliminarea treptată a capacităţilor de producţie pe bază de cărbune şi lignit, a declarat joi pentru AGERPRES un purtător de cuvânt al CE.
