Șeful Tribunalului București, avertisment privind criza din justiție: „Nicio măsură de digitalizare nu poate complini lipsa de resursă umană”
Cosmin Sterea Grossu, președintele Tribunalului București
Cosmin Sterea Grossu, președintele Tribunalului București
Procesul de promovare a judecătorului Adrian Chiriac, soțul procuroarei generale a României, la Înalta Curte de Casație și Justiție pare să decurgă cu precizia unui ceasornic: tocmai i s-a eliberat un post la Secția de contencios administrativ, acolo unde acesta candidează, deși a fost toată cariera judecător de penal.
Este incertitudine în învățământul buzoian după ce Tribunalul Buzău a decis suspendarea tuturor hotărârilor emise de Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar de la începutul anului. Aceeași măsură se aplică și deciziei de schimbare a componenței acestuia, odată cu înlocuirea inspectorilor generali și a inspectorilor generali adjuncți. Soluția instanței permite și revenirea în funcție a unor directori schimbați la începutul anului școlar. De altfel, acțiunea în justiție a fost deschisă chiar de unul dintre acești directori.
Principalul suspect în cazul tinerei de 28 de ani, al cărei cadavru a fost găsit într-o valiză în râul Olt, urmează să ajungă în fața procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea pentru prima audiere. Bărbatul, în vârstă de 30 de ani, este cercetat pentru omor calificat și a fost adus în țară din Elveția pe 6 octombrie, după ce s-a predat autorităților elvețiene.
Prin Decizia nr. 9 din 21 septembrie 2026, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că hotărârile adoptate în adunările generale reconvocate ale asociaților unei societăți cu răspundere limitată trebuie adoptate cu dublă majoritate, atât a numărului de asociați prezenți, cât și a părților sociale reprezentate de aceștia. Lucrarea analizează soluția, arătând că instanța supremă nu a ales niciunul dintre cele două poluri ale divergenței, ci o cale de mijloc al cărei element decisiv este baza de calcul a majorității: nu totalitatea asociaților și a capitalului social, ci asociații prezenți și părțile sociale pe care aceștia le dețin.
Călin Georgescu va fi scos din arestul central și dus în fața procurorilor DIICOT. Este a patra zi consecutivă în care fostul candidat la alegerile prezidențiale trebuie să participe la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De data aceasta, soția sa, Cristela Georgescu, nu va mai fi prezentă.
”Drepturile unui angajat cu normă întreagă care desfășoară în paralel o activitate pe fracțiune de normă în regim de plată cu ora trebuie calculate pe baza muncii efectuate și a veniturilor obținute în cadrul ambelor contracte”, arată CJUE.
Aceste eșecuri în instanță fac parte dintr-o dispută juridică amplă și în curs de desfășurare privind furtul de identitate, care ar putea costa operatorul român de telecomunicații aproape 2 milioane de euro în sancțiuni cumulate, potrivit presei spaniole.
Înalta Curte de la Londra a stabilit că perchezițiile efectuate în februarie la locuințele lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele regelui Charles al III-lea, au fost ilegale din cauza unei erori în procedura de emitere a mandatelor. Decizia nu oprește însă ancheta privind presupusa transmitere a unor documente economice confidențiale către Jeffrey Epstein.
Un dosar de fraudă cu fonduri europene ajunge în instanță, după ce procurorii DNA Galați au trimis în judecată patru persoane și două societăți comerciale. Ancheta vizează obținerea ilegală a peste 3,1 milioane de lei, bani destinați unor proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații din județul Galați.
Patru persoane şi societăţi comerciale au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Galaţi într-un dosar privind obţinerea ilegală a peste 3,1 milioane de lei din fonduri europene. Banii erau destinaţi reabilitării unor sisteme de irigaţii, însă anchetatorii au stabilit că cei patru reprezentanţi ai firmelor respective ar fi constituit o schemă infracţională prin care ar fi viciat licitaţii ascunzând un conflict de interese şi „recirculând” succesiv aceleaşi sume de bani pentru a justifica cheltuieli fictive.
Niciunul dintre jandarmii vizați de dosarul privind violențele de la protestul desfășurat în Piața Victoriei în 10 august 2018, fie el șef sau subaltern, nu mai poate răspunde penal, din cauza prescripției, susțin jurnaliștii Recorder într-o investigație de presă.
Poliţia britanică a recunoscut că percheziţiile efectuate în februarie în momentul arestării fostului prinţ Andrew în cazul Epstein au fost „ilegale”, a declarat joi un judecător al Înaltei Curţi din Londra, relatează AFP și Agerpres.
Poliţia britanică a recunoscut că percheziţiile efectuate în februarie în momentul arestării fostului prinţ Andrew în cazul Epstein au fost “ilegale”, a declarat joi un judecător al Înaltei Curţi din Londra, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Dominic Fritz avea obligația să se abțină de la semnarea unui document pentru un proiect urbanistic la care lucrase firma arhitectului care îi împrumutase bani pentru campania electorală. Aceasta este concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care explică, în motivarea deciziei definitive din dosarul conflictului de interese, că fostul primar al Timișoarei a acționat „conștient și deliberat”, iar lipsa unui prejudiciu pentru municipalitate nu înlătură încălcarea legii.
ICCJ din România a primit o vizită, luni și marți, din partea unei delegații a Înaltei Curți de Casație și Justiție a Uniunii Europene.
Judecătorii Înaltei Curți au ajuns la Luxemburg
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat joi motivarea deciziei definitive care l-a lăsat pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei. Este vorba despre hotărârea care a stabilit că președintele USR a fost în conflict de interese. Judecătorii spun că Agenția de Integritate a dovedit conflictul de interese după ce Fritz a semnat un PUZ de la firma unui arhitect care, în campania electorală, îl împrumutase cu bani.
Judecătorii au emis mandate de arestare preventivă pe numele a trei persoane suspectate că au înşelat trei cetăţeni străini beţi, cărora le-au accesat ilegal telefoanele mobile, făcând plăţi la POS-ul unui club din Centrul Vechi al Capitalei. Un al patrulea inculpat a fost plasat sub control judiciar.
Cristian Adomniței (fost ministru și fost președinte al Consiliului Județean Iași) a obținut în instanță despăgubiri de numai 100.000 de lei, după ce a dat în judecată statul român și Direcția Națională Anticorupție (DNA), invocând prejudiciile suferite în urma unui proces penal în care a fost, în cele din urmă, achitat definitiv, realtează în exclusivitate ziaruldeiași.ro
Motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut definitiv constatarea conflictului de interese în cazul lui Dominic Fritz arată că fostul primar al Timișoarei a acționat „în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului” și nu din eroare.
Cristela Georgescu a făcut declarații la ieșirea de la DIICOT, unde le-a transmis celor care o susțin să nu se teamă și să aibă încredere că adevărul va ieși la iveală în urma unei anchete desfășurate de o justiție pe care o dorește „curată” și „independentă”.
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat rezultatele penultimei faze a concursului de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesiunea iulie-octombrie 2026: punctajele obținute de candidați după evaluarea unui set de hotărâri pronunțate de-a lungul carierei.
Dominic Fritz a pierdut mandatul de primar al Timișoarei deoarece a semnat un document oficial prin care a susținut aprobarea unui proiect urbanistic de care putea beneficia financiar un om care îi împrumutase bani pentru campania electorală. Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că Fritz trebuia să se retragă din acea procedură, tocmai pentru că avea o datorie față de persoana interesată de proiect. „A acționat în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere… N-a semnat referatul din eroare, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”, scrie în motivarea judecătorilor. Instanța nu a stabilit că Fritz a primit mită, că a furat bani sau că a produs un prejudiciu Primăriei Timișoara ci că a încălcat legea privind conflictul de interese administrativ, ceea ce atrage consecințe asupra mandatului.