Ion Cristoiu a criticat modul în care România și-a gestionat resursele petroliere. Jurnalistul susține că exploatarea responsabilă a petrolului ar fi putut contribui la modernizarea țării. El atrage atenția asupra resurselor de care depinde dezvoltarea noilor tehnologii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
″Cred că, dincolo de parcursul meu profesional, această nominalizare transmite un mesaj important: este o victorie pentru România atunci când expertiza și competența profesională contează în alegerea celor care sunt chemați să conducă un domeniu strategic. Energia are nevoie de oameni care cunosc sectorul, îi înțeleg provocările și pot contribui la soluții concrete, dincolo de orice apartenență politică. Privesc această provocare cu multă responsabilitate și cu dorința sinceră de a pune experiența mea în slujba unui domeniu esențial pentru România″, a declarat Dumitru Chisăliță.
Rusia acuză Ucraina că a lansat un atac de amploare asupra unei rafinării de petrol din Riazan, la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești. Kievul susține că a suspendat atacurile timp de trei zile, la solicitarea SUA, însă Moscova a continuat să lovească obiective energetice ucrainene.
În teorie și la nivelul declarațiilor politice, UE va susține din nou că scopul său fundamental și susținut în mod egal de voința tuturor Statelor membre, este să scape definitiv de presiune tradițională rezultată din dependența de sursele rusești, asta prin aplicarea reglementărilor obligatorii pentru toți actorii de pe piața europeană , așa cum au fost fixați prin REPower UE, reglementarea UE/2021 adoptată la începutul acestui an.
Beneficiarul instalației care va fi construită de Simtel Team este compania Vienna Energy Forță Naturală S.R.L., societate românească din domeniul energiei regenerabile, deținută integral de Wien Energie Internațional GmbH și parte a grupului energetic austriac Wien Energie GmbH.
″Sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili, direct în factură.
Guvernul Luca Niculescu propune reducerea deficitului bugetar fără noi șocuri fiscale majore, relansarea producției interne și reformarea administrației publice. Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 include indexarea pensiilor începând din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, extinderea programelor de sprijin pentru familii și investiții în energie, infrastructură și apărare. O parte dintre măsuri depind însă de situația bugetară și de identificarea surselor de finanțare.
Guvernul propus de Luca Niculescu își asumă punerea în funcțiune a aproximativ 5.800 MW de capacități noi de producție a energiei până la sfârșitul anului 2027, dezvoltarea a 1.500 MW de stocare de către Hidroelectrica până în 2030, accelerarea proiectelor nucleare de la Cernavodă și valorificarea gazelor din Neptun Deep pentru industria românească, urmând ca surplusul să fie exportat. Programul de guvernare prevede și reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețea, introducerea treptată a unui tarif binom pentru distribuția energiei electrice, sprijin direct în factură pentru consumatorii vulnerabili și menținerea protecției consumatorilor casnici de gaze până în martie 2027.
Decizia luată în martie, determinată de conflictul din Iran, a reprezentat cea mai mare eliberare de petrol din rezervele strategice din istorie.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a anunțat că va accelera procesul de scoatere a petrolului din rezervele strategice ale statelor membre, iar cantitatea totală care va ajunge pe piață va depăși pragul de 400 de milioane de barili stabilit în luna martie.
Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat, joi seară, că lista miniștrilor și programul de guvernare sunt în curs de depunere la Parlament. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului se vor întruni la ora 20.30, în format online, pentru stabilirea calendarului procedurilor parlamentare de învestire. Noul Executiv ar urma să includă 11 miniștri PSD, alături de specialiști și tehnocrați, potrivit News.ro.
Oficiul de Statistică din Norvegia a informat că excedentul comercial a urcat în septembrie la 105 miliarde de coroane norvegiene (11 miliarde de dolari), de la 38,8 miliarde de coroane norvegiene în perioada similară din 2025. Este cel mai mare excedent comercial al Norvegiei începând din ianuarie 2023. În august, surplusul a totalizat 100,6 miliarde de coroane norvegiene.
O perturbare majoră a vortexului polar ar putea aduce episoade de frig sever în Europa și ar putea amplifica puternic cererea de energie electrică, avertizează un studiu publicat în revista Meteorological Applications. Cercetarea, prezentată de publicația Earth.com, arată că probabilitatea unei cereri extreme de electricitate poate crește de până la trei ori după anumite episoade de încălzire bruscă a stratosferei. Fenomenul a fost analizat inclusiv în legătură cu valul de frig care a afectat Europa în februarie 2018, cunoscut drept „Bestia din Est”.
Operatorii de sisteme de stocare a energiei în baterii din Europa se pregătesc pentru una dintre cele mai profitabile ierni, pe măsură ce fluctuaţiile pe termen scurt ale preţurilor la electricitate se apropie de niveluri înregistrate ultima dată în timpul crizei energetice din 2022, transmite Bloomberg.
A.M. Internaţional / 15 octombrie, 17:53
Premierul albanez Edi Rama a respins joi apelurile la demisie, în timp ce mii de protestatari, mobilizați de studenți, au spart geamuri și s-au confruntat violent cu forțele de ordine în capitala Tirana. Poliția a intervenit cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții.
Este aproape imposibil să forțezi o țară să se predea doar printr-o campanie aeriană convențională în timpul războiului, dar Rusia pare hotărâtă să încerce, scrie The New York Times într-o analiză a ultimelor evoluții privind războiul declanșat de Putin în 2022. Potrivit unui plan de luptă al rușilor, pe care Kievul l-a obținut și l-a prezentat aliaților europeni luna trecută și care a fost văzut de jurnaliștii NYT, Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate pentru a lăsa Kievul, Harkovul și Odesa de apă, căldură și curent electric. Având în vedere că apărarea aeriană a Ucrainei este diminuată, iar infrastructura sa slăbită după ani de atacuri rusești, Moscova pare să vadă o oportunitate de a lovi Kievul până la supunerea totală în această iarnă. Conform acestei noi teorii a victoriei, Rusia ar paria că atacurile sale cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene pot provoca atâta suferință umană încât vor reuși acolo unde trupele sale au eșuat pe front. Încă din vară, Rusia și-a folosit arsenalul tot mai mare pentru a lansa val după val de atacuri asupra depozitelor de muniție, benzinăriilor, depozitelor, fabricilor de oțel, centralelor electrice, centrelor de date și navelor comerciale. Multe dintre atacuri au fost efectuate cu noi drone rapide, propulsate de motoare cu reacție, care au adăugat un element nou și înfricoșător la atacurile rusești neîntrerupte. Rezultatul este o senzație de presiune crescută în capitala ucraineană, Kiev, pe măsură ce economia se clatină sub presiune și sistemul energetic, care asigură încălzirea locuințelor și funcționarea toaletelor, se confruntă cu un potențial colaps în lunile următoare. La această tensiune se adaugă un nou conflict între Ucraina și administrația Trump, care a atins punctul culminant în această săptămână. „Rușii provoacă pagube uriașe în încercarea de a-i îngrozi pe ucraineni înainte de venirea iernii, pentru a-i determina să renunțe”, a declarat Harry Nedelcu, director senior la Rasmussen Global, o firmă europeană de consultanță politică. „Practic, să capituleze.” Istoria - și orice înțelegere a poporului ucrainean - sugerează că acest efort va eșua. În Vietnam, în Golful Persic, în Kosovo și, mai recent, în războiul americano-israelian împotriva Iranului, campaniile de bombardament care au distrus economiile și viața civilă nu au reușit să forțeze o capitulare. Chiar și campania aeriană a Rusiei, aflată acum în al cincilea an, a dat rezultate limitate, deoarece Ucraina a găsit modalități ingenioase de a doborî rachetele, iar populația sa s-a adaptat la bombardamente. „Pedepsirea populației civile a adversarilor și încercarea de a-i frânge voința au o istorie foarte slabă în ceea ce privește constrângerea acesteia să recunoască înfrângerea”, a declarat Seth G. Jones, expert militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Ucraina a desfășurat propria campanie aeriană, folosind drone pentru a lovi rafinăriile de petrol rusești care contribuie la finanțarea efortului de război al Kremlinului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a suspendat recent atacurile pentru a se conforma cererii președintelui Trump ca petrolul rusesc să revină pe piețele globale. Însă, neprimind nimic în schimb, cu excepția unor restricții americane suplimentare asupra capacității Ucrainei de a lupta - inclusiv o limitare, în această săptămână, a serviciului de internet prin satelit de nivel militar al Starlink -, Zelenski, vizibil furios, a declarat miercuri că atacurile asupra rafinăriilor vor fi reluate. Cu toate acestea, oficialii și analiștii ucraineni recunosc că astfel de atacuri nu pot provoca economiei ruse daune la fel de mari precum cele provocate de atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Și se tem că Moscova se află acum într-o poziție mai favorabilă pentru a avea succes în campania sa aeriană decât în orice alt moment al războiului. Aceștia indică trei factori principali. Apărarea aeriană a Ucrainei a fost epuizată de ani de atacuri și de o scădere a asistenței militare americane. Arsenalul Rusiei de rachete și drone a crescut atât ca dimensiune, cât și ca eficacitate. Iar infrastructura energetică a Ucrainei este acum atât de fragilă, încât o singură lovitură poate provoca la fel de multe pagube cât provocau odinioară mai multe atacuri. Încrederea Rusiei că poate scoate din funcțiune sistemul energetic al Ucrainei este dezvăluită într-un plan de atac interceptat, pe care Kievul l-a prezentat oficialilor europeni luna trecută, o copie a acestuia fiind obținută de The New York Times. Planul estimează că Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate pentru a priva orașele Kiev, Harkov și Odesa de apă, energie electrică și încălzire. Acesta este, aproximativ, numărul de rachete balistice și drone care străpung în medie, în fiecare lună, apărarea aeriană a Ucrainei, potrivit unei analize realizate de NYT pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, joi, că decizia Ucrainei de a relua atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești contravin eforturilor de pace ale Americii, după ce, în cursul nopții, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan .
Premierul bulgar Rumen Radev a susținut joi, la summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, acordul dintre Donald Trump și Vladimir Putin privind livrările de motorină rusească, afirmând că reducerea prețurilor la combustibili este esențială pentru competitivitatea Europei. Radev a condamnat și atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar în discuțiile cu oficialii români a susținut o inițiativă comună pentru protejarea navelor comerciale și civile din Marea Neagră, după atacurile cu drone de marți noaptea.
Veniturile Rusiei de pe urma taxelor pe petrol şi gaze ar urma să crească în ritm anual cu 10% luna aceasta, la 1.000 miliarde de ruble (11,97 miliarde de dolari), conform calculelor agenției de știri Reuters, citate de Agerpres.
Kremlinul a declarat joi că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol ruseşti merg împotriva eforturilor de pace ale SUA după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan a Rusiei, informează Reuters .
A.M. Internaţional / 15 octombrie, 15:54
MVM Energie România lansează trei noi oferte de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, construite în jurul predictibilității prețului, într-un context energetic în continuă schimbare, arată firma. Astfel, clienții pot avea o mai bună vizibilitate asupra costurilor cu energia și un control mai bun asupra bugetului, fără a fi expuși variațiilor prețului energiei active pe piață pe perioada de valabilitate a ofertei.
Atât Nicușor Dan, cât și Ilie Bolojan se află joi, 15 octombrie, la Bruxelles, chiar dacă scopul și durata vizitei sunt diferite în cazul fiecăruia. Președintele participă la reuniunea Consiliului European , iar premierul demis este prezent la summitul Partidului Popular European (PPE). Gândul a aflat, în exclusivitate, că cei doi oficiali români sunt cazați la același hotel și că au avut parte de o întâlnire tête-à-tête în seara zilei de miercuri, aproape de miezul nopții. Surse politice au transmis pentru Gândul că a fost vorba de o întrevedere cordială, la restaurantul hotelului, în care cei doi au discutat, fără presiune politică, despre buget și despre componenta de energie – informație confirmată, mai târziu, chiar de Nicușor Dan. Întâlnirea a avut loc într-un context politic încărcat, la finalul zilei în care PNL a anunțat că votează Guvernul Niculescu, iar PSD a confirmat că va face parte din noul Executiv.
