OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, a încheiat perioada ianuarie – septembrie cu un profit net de 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de primele nouă luni din 2025, și investiții de 6,6 miliarde de lei, cu 27% mai mari.
Shell aproape şi-a dublat câştigurile ajustate trimestriale anuale, la 10,8 miliarde de dolari, şi a raportat marje de rafinare record, a anunţat joi compania petrolieră majoră, potrivit CNBC . Câştigurile ajustate, măsura profitului net a companiei, au crescut de la 5,4 miliarde de dolari cu un an în urmă, pe fondul preţurilor mai mari la mărfuri şi al unei presiuni globale asupra produselor rafinate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu şi al războiului dintre Rusia şi Ucraina.
″Rezultatul din exploatare raportat de 280 milioane lei (T3 2025: 137 milioane lei) a reflectat elemente speciale nete de natura câștigurilor în valoare de 125 milioane lei, în principal legate de efecte temporare din evaluare″, a explicat compania.
„An de an am încercat să mărim bugetul aferent investiţiilor, pentru că nevoie există, reţelele sunt cum sunt, participăm cu toţii la această tranziţie energetică. Dacă în 2022 aveam undeva la 550 de milioane program de investiţii, anul acesta avem un CAPEX de 1,4 miliarde, din care aproximativ 450 de milioane sunt fonduri nerambursabile. E clar că bugetul nostru de investiţii, recunoscut în tarif, nu e suficient şi de asta am încercat să accesăm tot ce se poate pe partea de finanţare. Eu sunt puţin dezamăgit, momentan, că nu apar alte finanţări europene. Sper că din 2028, autoritatea poate influenţa cumva ideea că reţeaua are nevoie de finanţare şi fondurile europene sunt un instrument extraordinar. Din 2022 depunem constant proiecte de finanţare. Avem proiecte de finanţare de 3,6 miliarde de lei, cu TVA, din care 2,2 miliarde sunt fonduri nerambursabile. 2,2 miliarde de lei e o sumă consistentă. Fără acest buget era mai greu să sprijinim tranziţia energetică şi să ne extindem cumva digitalizarea şi modernizarea reţelelor electrice”, a declarat Dan Mateaş, director al Direcţiei Dezvoltare Reţea din cadrul DEER, la o conferinţă premergătoare Forumului de Securitate Cibernetică în Energie.
În timp ce Pentagonul își pregătește bazele militare să funcționeze 90 de zile fără sprijin exterior, România investește în infrastructura de la Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Cincu, dar lasă fără un răspuns public întrebarea cât ar rezista aceste obiective fără energie, apă și aprovizionare
România riscă să piardă companii importante în 2027, pe fondul costurilor ridicate la energie și al lipsei investițiilor în producția și stocarea acesteia, avertizează Gabriel Biriș, avocat de business și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Containerele căzute de pe nava atacată miercuri cu drone plutesc încă în Marea Neagră și transportă gaze, lichide inflamabile și alte substanțe periculoase. Cei 18 marinari au fost salvați și au ajuns miercuri seară la Varna, relatează Mediafax .
Printre motivele care au stat la baza acestei hotărâri se numără menţinerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în ţară, imposibilitatea de a repune în funcţiune unităţile 1 şi 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pe parcursul lunii noiembrie 2026 şi existenţa în continuare a riscului de apariţie a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere şi energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, precizează reprezentanţii ministerului.
Distribuție Energie Electrică România (DEER), companie a Grupului Electrica, are planificate investiții de peste 5,7 miliarde de lei în perioada 2025–2029, în timp ce profitul net a ajuns la 812,7 milioane de lei în 2025, în creștere cu 25% față de anul precedent. În avanpremiera Forumului de Securitate Cibernetică , organizat zilele acestea de către DEER la Cluj Napoca (29-30 octombrie), conducerea companiei a prezentat ieri prioritățile pentru următorii patru ani, printre care modernizarea rețelelor, atragerea finanțărilor europene, integrarea prosumatorilor și consolidarea securității cibernetice.
Platforma europeană PICASSO, care permite operatorilor rețelelor electrice să folosească energie de echilibrare din alte țări, a generat un beneficiu economic estimat la aproximativ 375 de milioane de euro în ianuarie–august 2026, potrivit ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport al electricității. Pentru MARI, o altă platformă de echilibrare, estimarea este de 78 de milioane de euro în aceeași perioadă. Cifrele apar în prezentarea pregătită pentru atelierul ENTSO-E din 28 octombrie, potrivit 2eu.brussels.
Documentația permite Nova GP 150, pe perioada probelor, să producă energie în dezechilibru și să o livreze în sistemul energetic național (SEN).
Reprezentanții de la Washington și Moscova discută despre revenirea companiilor americane pe piața energetică rusă. Printre potențialele acorduri se numără reluarea exploatării comune a petrolului în Extremul Orient (proiectul „Sahalin-1”) și participarea SUA la restabilirea livrărilor de petrol din Rusia către Europa prin conducta „Drujba”, relatează FT , citând participanții la negocieri.
Detectorul european de neutrini „Cubic Kilometer Neutrino Telescope” (KM3NeT) a reuşit să detecteze un muon cu o energie de 35 de ori mai mare decât oricare altă particulă detectată anterior, fapt care i-a făcut pe fizicieni să avanseze ipoteza că această particulă ar proveni dintr-o a 5-a dimensiune, transmite miercuri Yahoo.News care citează site-ul Popular Mechanics şi un studiu publicat în revista Physical Review D.
Se estimează că prețurile la energie vor crește cu 32% în 2026, inversând tendința de scădere înregistrată în ultimii trei ani, urmând ca ulterior să se tempereze, arată banca într-un raport citat de Bloomberg și Reuters.
Eurelectric, federația industriei europene a electricității, le cere miniștrilor energiei din UE ajutoare temporare și țintite pentru gospodăriile și firmele afectate de costurile energiei și se opune subvenționării gazului folosit la producerea electricității. Într-o scrisoare datată 27 octombrie 2026, înaintea Consiliului Energie din 29 octombrie, organizația susține că sprijinul ar trebui să reducă povara facturilor fără să stimuleze producția pe gaz sau să distorsioneze comerțul transfrontalier, potrivit 2eu.brussels .
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a publicat în aseară, în Monitorul Oficial, hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă în ceea ce privește funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Energiei.
Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă nu vor putea fi repornite nici în luna noiembrie, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Autoritățile avertizează că există în continuare riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică, mai ales în orele de consum maxim.
Marea Neagră a devenit cea mai periculoasă rută de navigație din lume, depășind Golful Persic ca număr de decese, relatează Financial Times. Doar în ultimele două luni, numeroase atacuri au avut loc în proximitatea rutei maritime. România ocupă un loc geostrategic aparte în regiune, prin mega-proiectul energetic Neptun Deep. Gândul a stat de vorbă cu expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru pentru a evalua o situație exactă a riscurilor la care este supus proiectul strategic Neptun Deep. Ținând cont de creșterea gradului de alertă în această zonă, decidenții ar fi trebuit să includă securitatea maritimă a României în securitatea energetică națională și să asigure toate diligențele în acest sens, explică expertul în energie.
Pentru un acces rapid la informație, articolele sunt structurate pe domenii de interes: Actualitate, Macroeconomie, Companii, Fiscalitate, Finanțe Personale, Bănci/Asigurări, Bursă și Fonduri de Investiți, Industrie, IT&C, Energie, Auto și Transporturi, Construcții și Imobiliare, Pharma și Sănătate, Agribusiness, Retail, Turism, Life, Oportunități, Opinii.
Prețul gazelor naturale în Europa a depășit miercuri, 25 octombrie 2026, pragul de 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), pentru prima dată din decembrie 2022, potrivit Reuters. Creșterea vine pe fondul întreruperilor în livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu și al nivelului redus al stocurilor înainte de venirea iernii.
Gazele naturale s-au scumpit miercuri pe piața europeană, unde cotația de referință a atins pentru scurt timp 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), un prag care nu mai fusese înregistrat din decembrie 2022. Reducerea livrărilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu și rezervele limitate înaintea iernii alimentează îngrijorările privind costurile energiei.
Preţul de referinţă al gazelor naturale în Europa a atins miercuri, pentru scurt timp, pragul de 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul perturbării livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu şi al nivelului redus al rezervelor europene înaintea iernii, transmite Reuters .
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Ciprian Văcaru, secretar de stat PSD, a vorbit despre restanțele financiare pe care susține că le-a lăsat în urmă guvernarea lui Ilie Bolojan. Acesta a afirmat că statul are restanțe de aproximativ 13,2 miliarde de lei: 3,2 miliarde pentru compensarea facturilor la energie și câte aproape 5 miliarde pentru TVA de rambursat și concedii medicale neplătite. La aceste sume se adaugă și alte facturi neachitate. Urmărește întreaga emisiune aici .
Transgaz transmite, miercuri seară, că Sistemul Naţional de Transport al gazelor naturale este stabil şi pregătit pentru sezonul rece 2026–2027, iar gradul de umplere a depozitelor este de aproximativ 88% şi cu perspectiva depăşirii unui volum de 2,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale înmagazinate până la sfârşitul lunii octombrie.
