Oficialul a explicat că furnizorii care au contracte pe termen lung cu populația beneficiază de o strategie de achiziție care limitează impactul fluctuațiilor de pe piața spot.
Cuba s-a confruntat din nou cu un blackout total după ce rețeaua națională de energie electrică s-a prăbușit duminică seară, lăsând întreaga insulă, inclusiv capitala Havana, în întuneric. Compania de stat Union Electrica (UNE) a confirmat „deconectarea totală” a sistemului național. În momentul în care luminile s-au stins brusc pe străzile din Havana, sute de locuitori care ieșiseră în afara caselor pentru a scăpa de căldura sufocantă a verii au izbucnit în gemete colective de frustrare. Prăbușirea rețelei are loc la doar 24 de ore după ce întreaga zonă de vest a țării rămăsese deja fără curent electric din cauza unor avarii la liniile de transmisie.
Ministerul Energiei convoacă luni, 3 august, marii consumatori industriali pentru a stabili măsuri de reducere voluntară a consumului de electricitate în perioadele de vârf, după instituirea stării de alertă la nivel național.
Compania de stat Union Electrica (UNE) a informat pe reţelele sociale despre o „deconectare totală” de la sistemul naţional de energie electrică care a aruncat ţara, inclusiv capitala Havana, în întuneric.
În Serbia, nivelul scăzut record al apelor Dunării a obligat hidrocentralele să-și reducă drastic producția, până la doar 20% din capacitate. Ministrul sârb al Energiei a îndemnat populația să consume energie electrică în mod „rațional”.
Reţeaua electrică a Cubei a cedat duminică seara, a anunţat operatorul de stat al reţelei, cufundând în întuneric insula de aproximativ 10 milioane de locuitori, în condiţiile în care penele de curent devin tot mai frecvente în Cuba pe fondul blocadei petroliere impuse de SUA, relatează Reuters şi AFP.
Agenţia renunţă astfel la reducerile voluntare ale producţiei de 1,65 milioane bpd, introduse în aprilie 2023, care apoi au fost prelungite.
Autor: Prof.dr.ing. Dumitru Chisăliță, Președinte AEI
O misiune militară navală a UE condusă de Italia a încercuit și a descins duminică pe un petrolier din flota-fantomă a Rusiei aflat pe lista de sancțiuni a Uniunii Europeane, a anunţat Ministerul italian al Apărării, potrivit Reuters .
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Verificările au avut loc în Marea Mediterană, la vest de insula italiană Pantelleria.
O navă militară italiană aflată în misiunea navală a Uniunii Europene Irini a interceptat duminică, în Marea Mediterană, un petrolier inclus pe lista sancțiunilor europene și considerat parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a ocoli restricțiile impuse exporturilor de petrol.
„Cele şapte ţări participante au decis să aplice o ajustare a producţiei de 188.000 de barili pe zi”, un volum similar cu cel din lunile anterioare, a anunţat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), fără a menţiona vreo pauză în acest ciclu de creştere, deşi analiştii anticipau pe scară largă o astfel de măsură.
O misiune a UE condusă de Italia a urcat duminică la bordul unui petrolier aparţinând aşa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, pentru a verifica naţionalitatea şi pavilionul navei, a anunţat Ministerul Apărării din Italia, citat de Reuters.
În iunie 2026, președintele Donald Trump avertiza că Statele Unite ar putea rămâne „fără rezerve de petrol în aproximativ patru săptămâni”, dacă nu va fi semnat un memorandum de înțelegere cu Iranul. Declarația sa, făcută la summitul G7 din Franța, trasa un scenariu sumbru: epuizarea rezervelor ar duce la „haos economic” și la comparații nefavorabile cu Herbert Hoover, președintele asociat cu începutul Marii Depresiuni.
Arabia Saudită, Rusia şi alţi cinci membri ai OPEC+ au decis, în cadrul unei reuniuni virtuale desfăşurate duminică, să îşi majoreze cotele de producţie de petrol pentru luna septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, informează AFP şi Reuters.
OPEC+ a decis duminică să crească din nou producția de petrol din septembrie, încheind planul de renunțare treptată la restricțiile introduse în 2023. Decizia ar putea mări oferta de petrol dacă situația din Orientul Mijlociu se va stabiliza. Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară, transmite MEDIAFAX .
Președintele E-INFRA, Teofil Mureșan, susține că actuala criză energetică din Europa este rezultatul ignorării avertismentelor specialiștilor în ultimele două decenii și al unor decizii motivate mai degrabă de considerente electorale decât de argumente tehnice. Într-o analiză publicată pe LinkedIn, acesta propune o serie de măsuri care, în opinia sa, ar putea restabili echilibrul sistemului energetic european.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, consideră că actuala criză nu este generată de seceta extremă, ci de vulnerabilități acumulate în timp, ca urmare a unor „decizii proaste luate decenii la rând”.
Arabia Saudită, Rusia şi alţi cinci membri ai OPEC+ au decis, în cadrul unei reuniuni virtuale desfăşurate duminică, să îşi majoreze cotele de producţie de petrol pentru luna septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Ministrul sârb al energiei Dubravka Djedovic Handanovic a declarat duminică că nivelul scăzut record al apelor Dunării, determinat de secetă, a obligat hidrocentralele din Serbia să-şi reducă drastic producţia, până la doar 20% din capacitate, îndemnând populaţia să consume energie electrică în mod “raţional”, relatează AFP.
Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.
Pentru prima dată în 44 de ani, reactoarele centralei Paks din Ungaria au fost oprite treptat, iar duminică urma să fie închisă și ultima unitate aflată în funcțiune, în Serbia situația este critică, în România este stare de alertă în energie, iar Bulgaria stă mai bine la acest capitol.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, avertizează că, deși furnizorii de energie nu și-au anunțat în prezent intenția de a majora prețurile pentru noile contracte, costurile generate de actuala criză energetică s-ar putea reflecta, în timp, în facturile plătite de consumatori.
Ucraina a atacat în cursul nopții o rafinărie de petrol și baza aeriană militară Engels din regiunea rusă Saratov, precum și un depozit petrolier din regiunea Kaluga, a anunțat duminică Statul Major General al armatei ucrainene. Potrivit Kievului, loviturile au provocat incendii la toate cele trei obiective.
