În jurul orei 18:15, pompierii au fost solicitați prin 112 după ce reprezentanții unui operator economic care efectua lucrări în zonă au sesizat miros de gaz în apropierea blocurilor de locuințe.
Proiectul presupune în principal: demolarea clădirii existente (C14) și realizarea unei noi construcții cu regim de înălțime D+P+2E; consolidarea peretelui clădirii C13; lucrări de eficientizare energetică; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu si utilizarea surselor regenerabile de energie; sistematizarea pe verticală; racordarea construcției la utilități; relocare/deviere rețele edilitare; instalații electrice; instalație pentru ventilație și climatizare.
Diana Buzoianu a explicat, luni seara, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic este legată de faptul că, în ultimii ani, au fost alocate fonduri importante pentru producția de energie prin panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost aproape inexistente.
Compania precizează că producţia include volumele de la parcul eolian Vulturu şi parcurile fotovoltaice Stăneşti şi Satu Mare 2 (operaţional din T4 2025).
OMV Petrom a anunțat că Alfred Stern și-a înaintat renunțarea la mandatul de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, cu efect începând cu 1 septembrie 2026, ultima zi de mandat fiind 31 august 2026.
Compania precizează că producţia include volumele de la parcul eolian Vulturu şi parcurile fotovoltaice Stăneşti şi Satu Mare 2 (operaţional din T4 2025).
Seceta prelungită a dus debitul Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) spre un minim istoric. Hidroelectrica confirmă că producţia zilnică la Porţile de Fier I şi II este diminuată semnificativ, dar centralele funcţionează în parametri, fără întreruperi.
Seceta prelungită a dus debitul Dunării la intrarea în ţară (Baziaş) spre un minim istoric. Hidroelectrica confirmă că producţia zilnică la Porţile de Fier I şi II este diminuată semnificativ, dar centralele funcţionează în parametri, fără întreruperi.
Astăzi se împlinesc 8 ani de la protestul anticorupție din Piața Victoriei, în timpul căruia jandarmii au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Evenimentul din data de 10 august a prilejuit apariția unui val interminabil de controverse. Printre cele mai populare, se numără substanțele toxice pe care le conține gazul, jocurile politice care au stat în spatele manifestării, respectiv motivația celor care au ieșit în stradă. Chiar dacă faptele din dosar s-au prescris, apar noi informații conform cărora protestatarii au fost atacați cu gaz neomologat de către entități necunoscute, nu de forțele de ordine.
Vecinii nordici ai Rusiei, ţări membre NATO, îşi întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurilor de gaze naturale, ceea ce indică o îngrijorare crescândă cu privire la posibilitatea ca Moscova să orchestreze un atac sub „steag fals” împotriva unor obiective de pe teritoriul lor, utilizând drone ucrainene, relatează luni agenția de știri Reuters într-o amplă analiză, citată de Agerpres.
Vecinii Rusiei din nordul flancului estic al NATO își consolidează securitatea în jurul barajelor, centralelor electrice și infrastructurii de gaze naturale, într-un semn al îngrijorării tot mai mari că Moscova ar putea organiza un atac „sub steag fals” împotriva lor, folosind drone ucrainene, scrie Reuters .
Guvernul a aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe Dunăre, intervențiile având ca obiectiv asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe.
Creşterea nivelului Dunării va permite reconectarea în cursul zilei de luni a unei a doua turbine a centralei nucleare ungare de la Paks, centrală care furnizează în mod normal jumătate din energia electrică a Ungariei şi funcţionează în prezent la capacitate minimă din cauza debitului redus al apei Dunării necesare pentru răcirea reactoarelor, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
Vecinii nordici ai Rusiei din NATO întăresc măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurii de gaze naturale, semn al îngrijorării crescânde că Moscova va organiza un atac „sub steag fals” împotriva lor, folosind drone ucrainene, relatează Reuters, citată de News.ro.
O pată de petrol acoperă o suprafață de aproximativ 390 de kilometri pătrați în largul coastelor Omanului, a declarat luni guvernul țării, după ce o navă aflată sub sancțiuni și care transporta țiței rusesc a suferit avarii, transmite Reuters .
Banca Națională a României (BNR) a decis luni, 10 august, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul în care inflația anuală a coborât în iunie la 10,42%. Banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, însă a avertizat că evoluția prețurilor la energie și alimente, seceta severă și conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze riscuri.
Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezerva urmează să fie alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre, pe fondul crizei din energie. Guvernul Bolojan urmează să adopte în ședința extraordinară de astăzi fonduri suplimentare pentru gestionarea debitul apei de pe Dunăre, care afectează centrala de la Cernavodă. Nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri în zona centralei nucleare de la Cernavodă după intervenţiile din zona Bala, iar Unitatea 2 poate funcţiona cel puţin încă nouă zile, potrivit declarațiilor lui Radu Miruță
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a fost invitat luni, la „Interviurile Adevărul”, unde a discutat despre situația energetică a României, riscurile cu care se confruntă țara noastră și soluțiile pentru depășirea actualului impas. Oficialul a demontat zvonurile privind producerea unui blackout național, însă sistemul energetic românesc se confruntă cu un alt risc: scumpirea energiei din toamnă. În plus, România a ajuns să depindă seara de importurile din Bulgaria: în timp ce birocrația a frânat investițiile în capacități de stocare, Sofia a eliminat barierele administrative și a devenit un lider regional în baterii industriale, capabile să livreze electricitate în orele de vârf.
Nivelul Dunării dă primele semne de revenire în Ungaria, ceea ce permite reluarea treptată a producției de energie la centrala nucleară Paks, după problemele provocate de seceta severă și de debitul extrem de redus al fluviului.
Depozitele de gaze naturale ale României erau umplute în proporţie de 62,77%, potrivit celor mai recente date afişate de platforma Gas Infrastructure Europe – AGSI. Stocul total se ridica la 21,2565 TWh, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze, iar nivelul de umplere creştea cu 0,40 puncte procentuale faţă de ziua precedentă. România se afla peste media Uniunii Europene, de 58,84%, însă diferenţa faţă de nivelul comunitar era relativ redusă. Datele indică faptul că operatorii români continuau să injecteze gaze în depozite, în perspectiva sezonului rece 2026–2027.
Efectul acţiunilor de pe Dunăre nu a fost durabil, motiv pentru care România trebuie să fie pregătită şi pentru scenariul în care unitatea 2 de la Cernavodă, pentru o scurtă perioadă, nu ar funcţiona, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, care a făcut câteva recomandări pentru reducerea consumului de energie.
Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE) avertizează că schema de plafonare-compensare a preţurilor la energie dintre anii 2021 şi 2025 a costat România peste 7 miliarde de euro, o sumă cu care se putea reconstrui din temelii Sistemul Energetic Naţional (SEN), însă fără a construi vreun megawat nou, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
O posibilă scumpire a energiei începând din toamnă reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru economia României, iar efectele nu s-ar limita la facturile plătite de populație și companii. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat, la Interviurile Adevărul, că prețurile mai mari la energie s-ar putea transmite în întreaga economie, prin creșterea costurilor de producție și transport și, în final, prin scumpirea produselor și serviciilor.
Noile oferte de energie electrică pentru consumatorii casnici ar putea veni cu prețuri mai mari, pe fondul costurilor suplimentare apărute în ultimele luni, a declarat, la Digi24, expertul în energie Dumitru Chisăliță. Acesta a prezentat trei scenarii privind evoluția prețurilor și spune că, în acest moment, România este mai aproape de varianta optimistă, care ar putea aduce creșteri de 3-5% față de prețul mediu actual.
