Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.
Lucrările avansează lent în cazul celor aproximativ 500 de sonde vechi de petrol și gaze care ar fi trebuit deja dezafectate. North Sea Transition Authority (NSTA – Autoritatea pentru Tranziția Mării Nordului), instituția britanică ce supraveghează industria petrolului și gazelor din regiune, spune că lucrările sunt întârziate de costurile tot mai mari și de lipsa echipamentelor necesare.
Sistemul Electroenergetic Național este stabil după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, iar estimările actuale nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică, a transmis joi Ministerul Energiei. Pentru intervalul de vârf de seară, România estimează un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW.
România funcționează, începând de astăzi, fără cei 700 MW produși de la Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă. Ministerul Energiei anunță pentru joi seara, când cantitatea de energie livrată în sistem de fotovoltaic va scădea spre zero, necesarul de energie electrică de import este estimat la 2.300 MW.
Localnicii dintr-o comună din județul Dolj se întorc la pirostii, spăla hainele la mână pentru a reduce consumul de energie electrică. Primarul a mers din casă în casă pentru a-i face pe oameni să înțeleagă că să nu mai folosească toate aparatele electrocasnice să facă economie la energia electrică mai ales acum când s-a închis si al doilea reactor de la Cernavodă.
″Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică.
Ministerul Energiei anunţă, joi după-amiază, că s-a finalizat procedura de oprire a Centralei de la Cernavodă, iar Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil şi activitatea se desfăşoară normal. News.ro scrie că România are o capacitate de import de 4.000 MW, iar pentru joi seară necesarul de import estimat este de 2.300 MW. În următoarea săptămână România se va baza mult pe producţia de energie din eolian, dar ia în calcul şi măsuri suplimentare, acestea fiind discutate cu Comisia Europeană, care a fost notificată cu privire la situaţia de criză. În plus, Ministerul Energiei precizează că reducerea voluntară a consumului de energie a dus până acum, în orele de vârf, la o scădere de 3-5% din total.
Confruntată cu un deficit de cel puțin 2.000 de megawați-oră pe zi în orele de vârf, România acoperă cantitatea de energie lipsă prin importuri masive din țara vecină. În timp ce Bucureștiul a finanțat panourile solare ale populației, Sofia a mizat pe fonduri europene pentru baterii de stocare. Astfel s-a ajuns la paradoxul în care România trimite ziua energie ieftină în Bulgaria, pentru ca seara să o cumpere înapoi la prețuri de până la zece ori mai mari.
Procedura de oprire a Centralei de la Cernavodă a fost finalizată joi, la prânz, iar necesarul de energie va fi acoperit din mai multe resurse, inclusiv din import, a anunțat Ministerul Energiei.
Sistemul Electroenergetic Național este stabil și nu există, în acest moment, riscuri pentru pentru alimentarea constantă cu energie electrică, dă asigurări Ministerul Energiei joi, 13 august, după ce în cursul dimineții Unitatea 2 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Instituția avertizează, însă, că, din punct de vedere energetic, România depinde în prezent inclusiv de megawații dați de capacitățile pe cărbune, astfel că subiectul urmează să fie discutat cu Comisia Europeană.
Pentru a suplini închiderea centralei de la Cernavodă urmează să se redeschidă Grupul Patru de la Rovinari. Acolo ar urma să se producă puțin peste 300 de megawați oră. Problema este că nu se găsesc specialiști să repornească sistemul, iar pentru aceasta au fost chemați de acasă trei pensionari.
Marea Britanie a decis să extindă, pentru a patra oară, validitatea licenţei speciale care permite companiilor să continue să lucreze cu subsidiarele bulgare ale producătorului rus de petrol Lukoil, afectat de sancţiuni, a anunţat Ministerul Energiei din Bulgaria, informează agenția de știri Novinite, citată de Agerpres.
Criza energetică nu poate fi pusă doar pe seama secetei, iar cei care au gestionat sectorul în ultimele decenii trebuie să explice ce decizii au luat și ce au lăsat în urmă, a declarat joi, la Digi24, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja. El a criticat închiderea unor capacități de producție înainte ca altele să fie puse în loc, a susținut că România a acceptat o tranziție energetică prea rapidă și a arătat că investițiile în stocare au fost insuficiente în anii în care a fost negociat PNRR.
“Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.
Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică, oficialii Ministerului Energiei.
Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar România are în acest moment resursele necesare pentru a acoperi consumul inclusiv în orele de vârf din această seară, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Ministerul Energiei estimează un consum maxim de aproximativ 6.900 MW și un necesar de import de până la 2.300 MW, în condițiile în care capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW.
Huila a reprezentat anul trecut 3,7% (105.601 GWh) din producţia totală brută de energie electrică în Uniunea Europeană, iar lignitul a reprezentat 5,5% (154.186 GWh), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere de la 5,5% la 6,1%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an, luând în calcul efectele generate de războiul din Golf, secetă, caniculă, criza de energie, precum și impactul creșterii chiriilor la stat.
O rafinărie de petrol din oraşul rus Orsk, care a fost lovită de un atac cu drone ucrainene în urmă cu două zile, a fost nevoită să-şi înceteze complet activitatea, iar reparaţiile ar putea dura până la şase luni, a declarat joi guvernatorul regional, avertizând asupra perturbărilor pentru şoferi, relatează Reuters .
Ministerul Energiei anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat, joi, la ora 10:53, însă Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții normale, fără riscuri pentru alimentarea cu energie electrică. Autoritățile precizează că deficitul de producție este acoperit printr-un mix de resurse interne, importuri și capacități aflate în rezervă, iar România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația energetică și măsurile adoptate pentru menținerea siguranței în funcționare a sistemului.
Pe lângă faptul că nu este rentabil pentru prosumatori să livreze energie în rețea, „prin aceste intenții bune riscăm să facem mult mai mult rău rețelei”, spune Adrian Vintilă, expert în energie și consilier al ministrului Energiei, într-un interviu pentru HotNews.
O rafinărie de petrol din oraşul rus Orsk şi-a sistat complet activitatea în urma unui atac cu drone ucrainene, iar reparaţiile necesită o perioadă de până la şase luni din cauza sancţiunilor internaţionale, relatează agenţia de presă Reuters.
După aproape șase luni de conflict între SUA și Iran, rezervele globale de petrol scad rapid, în timp ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne practic blocat, iar cele două puteri aflate în centrul ostilităților își dispută controlul asupra acestei căi navigabile strategice. Cine e în avantaj?
Banca Naţională a României a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finele anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, pe fondul secetei, caniculei şi problemelor legate de producţia de energie electrică, informează agenţia de presă News.ro.
