Campioana la box Lăcrămioara Perijoc este invitata unei noi ediții a podcastului REALITATEA – Ceva-n PLUS, unde vorbește deschis despre experiențele din copilărie și anii de școală, dezvăluind un episod inedit din perioada gimnaziului.
Un bărbat înarmat a deschis focul marți în apropierea unui liceu din vestul Turciei și a rănit cel puțin opt persoane. Atacul s-a produs în districtul Turgutlu, provincia Manisa.
Acum patru ani, când vorbeam despre spin-off-urile academice ( Spin off-urile academice , pașii spre conceptul de Universitate Antreprenorială – Financial Intelligence ) ele păreau pentru mulți ceva exotic, venit de pe altă planetă. Și pentru mine. Aflasem despre ele întâmplător, când, în căutare de companii apetisante pentru piața de capital, la un târg de tehnologie am întâlnit entități academice care veniseră cu niște dezvoltări interesante. Contrar folclorului potrivit căruia „la noi s-a distrus totul și nu mai mișcă nimic”, uitându-mă la ce era expus, am realizat că existau cercetare, inovație și tehnologii cu potențial real. Mai puțin clar era însă drumul prin care aceste rezultate puteau ieși din zona cercetării și ajunge să fie transformate în produse, companii și, în cele din urmă, în afaceri.
Datele au fost prezentate de ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, după un nou incident grav într-o școală din Roma, transmite Il Post. Un băiat de 13 ani a înjunghiat o profesoară într-o unitate de învățământ din cartierul Centocelle. Valditara a descris numărul intervențiilor drept „semnificativ”. Cifra trebuie însă raportată la dimensiunea sistemului de învățământ italian.
Continuă scandalul la Școala Gimnazială ,,Nestor Urechia” din orașul Bușteni, Prahova, acolo unde un elev de clasa a VII-a, al cărui tată este consilier local din partea S.O.S. România, a fost lovit de către profesorul de matematică. Gândul a aflat ce s-a întâmplat cu dascălul acuzat de agresiune fizică.
Recent, fostul președinte Traian Băsescu a dat vina pe rezultatele slabe ale României la evaluarea internațională PISA pentru succesul politic al liderului AUR, George Simion. Cercetătoarea în sociologie Elena Trifan a taxat declarația fostului lider de la Cotroceni.
La trei săptămâni de la începerea cursurilor, școlile din București au încă cel puțin 76 de posturi didactice neocupate pentru Fizică, Chimie, Matematică, Biologie, Geografie și Informatică. Reprezentanții Federației Naționale a Părinților Edupart acuză ISMB și Ministerul Educației că știau de criza profesorilor la Fizică, Chimie, Matematică și Informatică, dar nu au luat măsuri.
În septembrie, în Marea Britanie, mii de tineri de 18 ani pășesc într-un nou capitol al vieții lor, primul an de universitate. Însă, pentru mulți, bucuria acestui moment este umbrită de o criză acută de cazare, care îi lasă pe unii fără un loc unde să stea. Elena Acatalinei, o tânără din Țara Galilor rurală, ar fi trebuit să înceapă studiile la Universitatea din Exeter în această săptămână, după ce a obținut rezultate excelente la examenele A-level, dar visul ei a fost amânat cu un an din cauza lipsei de spații de cazare accesibile, relatează cotidianul britanic Daily Mail .
Rezultatele din prezent ale elevilor români la testele PISA – cele care verifică modul în care elevii știu să aplice noțiunile învățate la școală în viața reală – se vor reflecta în calitatea vieții lor adulte, spune deputata USR, Corina Atanasiu, la emisiunea Academia Europa FM, cu Marcel Bartic. Aceasta a declarat că i-a fost repinsă solicitarea depusă în Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, de a fi demarată o anchetă parlamentară privind evoluția rezultatelor României la PISA, din 2015 până în prezent. Parlamentara a vorbit și despre proiectul prin care elevii vor fi obligați să poarte uniformă la școală, adoptat luni de Senat, primă cameră sesizată.
Senatul a adoptat luni proiectul de lege care introduce obligativitatea uniformei în școlile din România. Măsura a fost susținută de parlamentarii PSD și AUR, în timp ce USR a criticat inițiativa și a susținut că nu este necesară o nouă lege pentru ca școlile să poată introduce uniforme sau reguli privind ținuta.
Paradoxul românesc. Înainte să putem vorbi despre alfabetizarea AI, suntem obligați să vorbim din nou despre alfabetizare. Ar putea fi aspecte ale aceleiași probleme? Am trecut, încă o dată, prin dezbaterea stârnită de faptul că jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență stabilit de OECD. Ce mai înseamnă, însă, să fii competent într-o lume în care răspunsul, oricare ar fi întrebarea, poate fi generat în 30 de secunde? Aceasta pare să fie una dintre dilemele școlii contemporane.
Anul universitar 2026-2027 bate la ușă, iar pentru studenți, găsirea unui loc de cazare rămâne o prioritate. De la căminele universitare, disponibile pentru mai puțin de un sfert dintre studenții din România, până la opțiunile private sau ofertele hotelurilor, variantele sunt diverse, dar vin la costuri și condiții variate, potrivit Euronews .
O comună minusculă din județul Cluj a reușit ceea ce demnitarii din Guvern și din Parlament promit de zeci de ani că va deveni o normalitate în toate școlile din România. Elevii școlii din Ploscoș primesc, în fiecare zi, o masă caldă. Sunt două feluri de mâncare, plătite de Uniunea Europeană. Părinții sunt încântați de inițiativă.
La începutul lunii viitoare, elevii vor avea prima zi liberă din noul an școlar, pe 5 octombrie, de Ziua Educației. Cum aceasta pică într-o zi de luni, elevii vor avea parte de un weekend prelungit de trei zile.
Proiectul, numit Proposition 40, prevede ca banii obținuți să fie folosiți pentru sănătate, asistență alimentară și educație. Susținătorii estimează că taxa ar putea genera aproximativ 100 de miliarde de dolari, în timp ce criticii consideră că veniturile reale s-ar putea situa mai aproape de 40 de miliarde, scrie News.ro .
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, a declarat că ceea ce ne arată Evaluarea Naţională este că aproape jumătate dintre elevii României nu ştiu matematică şi română. El spune că trebuie intervenit şi asupra modului în care aceste competenţe sunt aplicate în viaţa reală sau în zona profesiilor viitorului, pentru că nu pregătim elevii pentru astăzi, ci pentru 5-10 ani de acum înainte, când ei vor ajunge în câmpul muncii.
Aproximativ 150 de copii învață la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. E o școală cu lecții adaptate atât pentru cei cu deficiențe de auz, cât și pentru copii cu alte dizabilități – de exemplu, autism. Dar problemele copiilor de aici sunt întâlnite și în alte zone din țară, unde nu toți au acces la astfel de lecții. „În momentul de față, școlile speciale sunt văzute ca instituții care consumă foarte mult”, spune într-un dialog cu HotNews, Antonela Samson, profesoară psihopedagog.
Pentru copiii din ziua de azi ar fi de neimaginat să meargă la școală ca-n comunism, în uniformă – fetele cu sarafan și ciorapi trei sferturi, cu bentiță albă pe cap și număr matricol cusut pe brațul stâng, iar băieții în costum bleumarin, tunși regulamentar. Toate, obligatorii.
Uniformele școlare ar putea deveni obligatorii, însă doar pe hârtie, pentru că elevii care nu le poartă nu riscă niciun fel de sancțiune. Amenzile pentru părinți și școli, prevăzute în proiectul inițial, care ajungeau și la zece mii de lei, au fost între timp eliminate. „Nu cred că este un aspect care să le distrugă personalitatea”, e de părere Carmen Simion, profesoaără la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați.
Două probleme au rămas constante în educația românească de-a lungul ultimilor ani: salariile mici ale profesorilor și manualele care ajung cu întârziere la începutul anului școlar. „Weekend Adevărul“ explică traseul manualului, de la programă la ghiozdan, și motivele pentru care întârzierile au devenit o regulă.
Un profesor american a recurs la o metodă neobișnuită pentru a verifica dacă studenții săi folosesc inteligența artificială pentru a-și redacta răspunsurile la examen. A ascuns în cerință o instrucțiune scrisă cu font alb, imposibil de observat în mod normal. Rezultatul experimentului l-a surprins: 32 dintre cei 35 de studenți din cele două clase au introdus în lucrările lor un cuvânt care nu avea nicio legătură cu subiectul.
Manualele digitale au fost prezentate drept un pas spre modernizarea școlii românești. La 13 ani de la lansare, însă, ne întrebăm cât de digitale sunt, de fapt, și dacă sistemul a reușit să transforme tehnologia într-un instrument real de învățare, nu doar într-o copie a manualului pe hârtie.
Sistemul de educație japonez este unul dintre cele mai performante din lume, dar eforturile elevilor sunt pe măsura rezultatelor. Programul lor este foarte încărcat, regulile sunt multe și stricte, iar cheltuielile părinților nu sunt de neglijat. O mamă româncă ne-a povestit experiența cu școala din Japonia a celor doi băieți ai săi.
Isabella Marsilio, o profesoară din Roma, a fost înjunghiată de mai multe ori cu un cuțit de către unul elev, în sala de clasă. A fost salvată după intervenția unui elev venit în Italia, alături de părinți, din Congo, și chiar și în aceste condiții ea își păstrează opinia legată de imigranți: ”vin în Italia și comit infracțiuni”, susține ea, făcând totuși o paranteză: elevul care a salvat-o are acte legale de ședere, relatează La Repubblica.
