Andrei Nemțișor, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național ”Costache Negruzzi” din Iași, a obținut medalia de aur absolut și cel mai mare punctaj al competiției la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori (JBOI) 2026, desfășurată la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina.
Ziua Internațională a Educației aduce o veste excelentă pentru părinți și copii: chiar dacă astăzi nu se merge la școală, porțile învățării prin joc rămân larg deschise. La Destiny Park, cel mai mare parc de edutainment din România, cei mici au ocazia să exploreze lumea celor mari, transformându-se pentru o zi în bucătari, recepționeri sau nutriționiști.
Ambasada Germaniei la Moscova a refuzat acordarea unei vize de studii unui absolvent rus de Design care fusese admis la un program similar al unei universități de artă din Germania. În motivarea deciziei, ambasada a invocat riscul ca informațiile și cunoștințele dobândite în Germania să poată fi utilizate în mod abuziv și să reprezinte o amenințare la adresa securității și intereselor țării. O organizație pentru drepturile studenților consideră cazul un „precedent periculos”, anunță Meduza .
Criza din Franța scapă cu totul de sub control. Aproape 500 de licee din hexagon vor avea cursurile suspendate total sau parțial luni, după violențele extreme care au însoțit protestele elevilor. 24 de unități au fost incendiate sau jefuite, 78 de angajați din educație au fost răniți, iar peste 5.000 de persoane au fost arestate, marea majoritate minori.
Președintele Nicușor Dan a transmis luni, 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, că, „într-o lume în care manipularea este tot mai extinsă” , este nevoie de profesioniști care „să educe noile generații să gândească critic și să-și dezvolte discernământul”.
Suntem clienți încă dinainte să devenim clienți, căci venim pe lume și depindem deja de servicii, de la cele medicale din spital la cele de hrană și energie, apoi la cele de educație. Suntem, practic, dependenți de alți oameni care ne furnizează servicii înainte chiar de a păși în viața de adult.
Rezultatele României la testele PISA nu pot fi analizate doar prin prisma locului ocupat în clasamentele internaționale, consideră profesorul de istorie Turcuș Peter. Acesta a explicat că performanțele elevilor sunt influențate de mai mulți factori, de la finanțarea educației și programa școlară până la diferențele economice dintre regiuni, mediul familial, naveta și ora la care încep cursurile.
Ziua Mondială a Educației, sărbătorită anual pe 5 octombrie, aduce în prim-plan contribuția școlii și a cadrelor didactice la formarea noilor generații și la dezvoltarea societății. Marcată la nivel internațional din 1994, aceasta subliniază importanța profesiei de dascăl și a dreptului la educație.
Față de copiii din alte state, elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi, conform unor rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, rapoartele mai arată că deși unii dascăli români din ciclul primar câștigă, în medie, mai mult decât alți angajați care au studii superioare, sistemul de învățământ se confruntă cu un deficit de personal.
Criza de personal didactic ajunge la cele mai ridicate cote din perioada post-decembristă. La nivel național, situația este catastrofală. Dacă în anul școlar 2011-2012 erau 2.852 de norme didactice ocupate de profesorii necalificați, în anul școlar 2026-2027 numărul acestor norme a crescut până la 6.300, potrivit liderului FSLI Simion Hăncescu. Aproape 320 de profesori fără studii corespunzătoare postului predau doar în școlile din Capitală, în anul școlar 2026-2027.
Octavian Horia Minda, profesor la Școala Gimnazială „Take Ionescu” din Timișoara și Liana Timiș Mureșan, profesoară de educație antreprenorială la Liceul Borșa din Maramureș, au vorbit, în cadrul interviului „În Fața Ta”, difuzat duminică, la Digi24, de la ora 14:00, despre cum au ajuns în învățământ, despre modelele care i-au inspirat, despre relațiile cu elevii din clasă, despre sistemul de educație și despre importanța modului în care predau.
Copiii și elevii care ajung să petreacă perioade lungi în spital nu vor mai fi nevoiți să își întrerupă studiile din cauza tratamentelor. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București lansează „Școala din spital”, un proiect prin care elevii internați în spitale din Capitală vor putea participa la activități educaționale adaptate stării lor de sănătate.
Leo Messi (39 de ani) a vorbit deschis despre unul dintre marile sale regrete din afara fotbalului.
Universitatea Sapienția care-și are sediul central la Cluj Napoca, dar și facultăți active în Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe și Târgu Mureș, împlinește 25 de ani de activitate, moment aniversar marcat de oficialitățile maghiare din Ardeal, într-un context în care noul sistem politic de la Budapesta aplică măsuri radicale, tăind finanțările care se acordau anterior instituțiilor și fundațiilor maghiare din afara granițelor.
Cătălina Rață, directoare adjunctă la UiPath Foundation, a explicat, la Interviurile G4Media, care sunt tendințele globale în utilizarea AI în educație, unde se situează România în acest proces și care sunt măsurile urgente care ar trebui adoptate pentru ca sistemul de educație românesc să se adapteze realităților. Cătălin Rață a participat recent la reuniunea UNESCO Digital Learning Week de la Paris, unde au fost dezbătute aceste teme, iar tendința în acest moment este de a găsi modalitățile de a integra eficient și sigur inteligența articifială în educație. Iar pentru acest proces sunt necesare dotări, e nevoie de alfabetizare în AI a elevilor, dar și a profesorilor.
Una dintre cele mai mari piedici în calea dezvoltării personale este frica de eșec, spune Adrian Nartea. Actor și pasionat de sport, acesta transmite că teama nu apare în mod natural, ci este construită în timp: prin educație și modul în care societatea românească definește succesul.
„Noi avem o obsesie a performanței într-un sistem absolut neperformant, care e complet decuplat de ce se întâmplă în lumea asta”, spune profesorul Doru Căstăian într-un interviu pentru publicul HotNews. El demontează principalele mituri ale învățământului românesc, precum cel al școlilor bune și cel al sistemului care produce vârfuri: „Nu sistemul dă vârfuri”.
Piața muncii s-a schimbat, companiile sunt mai prudente, iar oamenii au început să țină mai mult de bani. Adrian Asoltanie, expert în educație financiară, spune că adevăratele efecte ale perioadei economice dificile s-ar putea vedea în 2027. La „Interviurile Adevărul”, acesta a explicat de ce consideră că România se află la începutul unei „ierni economice” și ce ar trebui să facă oamenii care nu mai sunt siguri că se pot baza pe actualul loc de muncă.
Achiziția unei locuințe este de preferat unei chirii pe termen lung, a spus la „Interviurile Adevărul” expertul în educație financiară Adrian Asoltanie, care a explicat însă că, înainte de a lua un credit, cumpărătorul trebuie să-și stabilească un buget realist, raportat la venituri.
Visul de a avea propria locuință îi poate împinge pe români să ia credite pe 20 sau 30 de ani și să cumpere o casă mai mare decât își permit în realitate. Adrian Asoltanie, expert în educație financiară, a explicat la „Interviurile Adevărul” cât ar trebui să coste locuința raportat la veniturile familiei, cât din salariu ar trebui să meargă pe rată și de ce un credit dus la limită poate ajunge să ne oblige să renunțăm la alte lucruri ani la rând.
În nouă zile, artistul american Spenser Little a construit într-o hală a fabricii UZUC din Ploiești o instalație cu o figură feminină de trei metri înălțime și muncitori din sârmă, folosind piese vechi din uzină. A lucrat fără schiță și fără un plan stabilit înainte de sosire. „Am venit aici fără să am habar ce urma să fac”, povestește el, într-un interviu pentru HotNews.
După ce euro a ajuns vineri la un nou record istoric în raport cu leul, respectiv de 5,34 lei, sâmbătă, la multe case de schimb valutar, atât din centrul Bucureștiului, cât și din cartiere, moneda europeană se vinde chiar și cu peste 5,4 lei. Specula cea mai mare se face la Inter (Universitate), unde diferențele dintre vânzare și cumpărare sunt extrem de mari. De exemplu, o casă de schimb de pe Bălcescu cumpăra euro cu 5,12 lei și îl vinde cu peste 5,41 lei.
Proiectul de buget prevede cheltuieli pentru apărare de 17.100 de miliarde de ruble, aproximativ 203-205 miliarde de dolari, cu circa 27% peste suma planificată anterior pentru 2027. Apărarea ar urma să consume aproximativ 35% din toate cheltuielile bugetului federal.
O rezervă financiară ne poate ajuta să trecem mai ușor peste cheltuieli neprevăzute sau perioade în care veniturile scad. La „Interviurile Adevărul” , Adrian Asoltanie, expert în educație financiară, a explicat ce sumă ar trebui să avem la îndemână oricând.
