Aleksander Ceferin, preşedintele puternicei confederaţii europene de fotbal (UEFA), nu va candida la preşedinţia FIFA la următoarele alegeri din martie 2027, a anunţat acesta într-un interviu acordat podcastului britanic „The Rest is Politics”, informează AFP.
„Luni, 13 iulie 2026, la Cotroceni, au avut loc consultări pentru formarea noului guvern. Vă reamintesc faptul că, pe 5 mai 2026, guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de urgență, în urma unui vot zdrobitor, ca număr de voturi, o premieră în post-Decembrist”, își începe publicistul Ion Cristoiu jurnalul video zilnic.
Volodimir Zelenski este contestat de unul dintre foștii săi apropiați, fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, care cere alegeri. Expert în fostul spațiu sovietic, Cristian Nițoiu explică, pentru „Adevărul”, ce îl face tot mai popular pe Fedorov.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost filmat sâmbătă, 22 august, în timp ce mașina cu care a ajuns la Curtici, județul Arad, era parcată pe două locuri rezervate persoanelor cu dizabilități. Incidentul s-a petrecut înaintea unei întâlniri cu fermierii români, organizată la Combinatul Agroindustrial Curtici.
Rusia a adresat Finlandei o solicitare de a interzice protestele în fața ambasadei sale din Helsinki pe durata alegerilor parlamentare din Rusia. Nota diplomatică a Moscovei a solicitat întărirea măsurilor de securitate în jurul ambasadei și interzicerea temporară a demonstrațiilor pe 20 septembrie, când rușii vor vota la misiunea diplomatică, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, potrivit presei finlandeze, scrie TVP World. Poliția finlandeză a comunicat că nu poate interzice demonstrațiile în avans. „Din fericire, în Finlanda se poate manifesta. Să sperăm că votul rus îi va inspira pe oameni să manifesteze”, a declarat și Timo Heinonen, un parlamentar din Partidul Coaliției Naționale al prim-ministrului Petteri Orpo, pe X. Aproximativ 100.000 de vorbitori de limbă rusă trăiesc în Finlanda, dintre care aproximativ o treime sunt cetățeni ruși. Peste 6.000 de ruși s-au mutat în Finlanda în 2022, după ce Moscova a invadat Ucraina, acesta fiind cel mai mare aflux anual de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Ambasada Rusiei este găzduită într-o clădire din epoca stalinistă din cartierul de lux Ullanlinna din Helsinki, cunoscută local sub numele de „Fabrica”. În fața misiunii diplomatice a avut loc o manifestație în timpul alegerilor prezidențiale din Rusia din 2024. Solicitarea vine în contextul în care Rusia se confruntă cu critici interne privind excluderea partidului de opoziție „Yabloko” de la alegerile parlamentare din acest an. Partidul se opune războiului din Ucraina și a cerut încetarea acestuia.
Schimbările geopolitice și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Groenlanda au dat o nouă greutate unei dezbateri mai vechi, potrivit Associated Press .
Pe 28 august, ofertele celor trei candidați pentru administrarea Fondului Proprietatea urmează să devină publice, inclusiv strategiile propuse și structurile de comisioane. În același timp, din convocator rezultă că, până la finalul lunii, orice acționar mai poate propune un candidat eligibil. Franklin Templeton International Services, INVL Asset Management și SAI Muntenia Invest au parcurs un proces de selecție care durează de aproape trei ani, au respectat criteriile și termenele stabilite și au depus oferte detaliate. Nimeni nu încalcă legea. Întrebarea care rămâne este dacă actualele reguli asigură condiții echitabile pentru toți cei care intră în competiție.
Mulți își imaginează că, odată ajunși milionari, ar cheltui fără reținere. Realitatea, spun cei care chiar au reușit, este exact pe dos: averea se păstrează prin alegeri conștiente, nu prin lipsă de control.
Eurodeputatul de centru‑stânga Raphael Glucksmann, în vârstă de 46 de ani, și‑a anunțat duminică seara candidatura la alegerile prezidențiale franceze din 2027, declarând că este „candidat pentru a câștiga”, notează AFP, potrivit Agerpres.
„Da, sunt candidat la alegerile prezidențiale”, a confirmat duminică Raphaël Glucksmann în cadrul jurnalului de știri de la ora 20:00 al postului TF1. „Nu iau aceste decizii cu ușurință, mai ales în perioada pe care o traversăm”, a asigurat el. „Oare vom oferi țara noastră doamnei Le Pen și extremei drepte, lacheilor lui Trump și ai lui Putin?”, a întrebat el.
Dar actuala criză, pe lângă faptul că nu mai are ieșire decât prin alegeri parlamentare, indiferent dacă vor avea loc mai devreme sau la termen, a mai făcut ceva, a devorat pur și simplu mandatul președintelui României.
Eurodeputatul de centru-stânga Raphael Glucksmann, 46 de ani, şi-a anunţat duminică seara candidatura la alegerile prezidenţiale franceze din 2027, declarându-se „candidat pentru a câştiga”, notează AFP, transmite Agerpres.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a vorbit la Digi24 despre riscul ca România să fie retrogradată la „junk” dacă nu adoptă noua lege a salarizării. El a adăugat că, în lipsa acestei legi, în anul electoral 2028 ar putea fi luate măsuri populiste care să nu aibă acoperire la buget. Pîslaru are și un mesaj pentru angajații din educație și sănătate: sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării sunt „maximul pe care România și-l permite în acest moment”.
Călin Georgescu, fost candidat la Președinția României, a declarat al Agro TV, că viitorul omenirii depinde de agricultură și a comparat Inteligența Artificială cu un „antihrist digital”.
Ucraina crede că Rusia intenționează să mobilizeze încă 300.000 de trupe pentru efortul său de război, susține președintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Organizarea de alegeri prezidenţiale în timp de război ar fi periculoase pentru ţară şi ar reprezenta un "risc enorm" crede preşedintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev dă în acest fel o replică fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov care a cerut organizarea de alegeri prezidenţiale, în ciuda războiului cu Federaţia Rusă. În Ucraina este în vigoare legea marţială încă de la începutul conflictului, în februarie 2022, şi nu se pot organiza alegeri.
Riscurile întreruperii parcursului european al Republicii Moldova, chiar și în situația în care negocierile de aderare au loc mai repede decât în orice alt caz al unui stat candidat, sunt foarte mari. Acesta este motivul pentru care în Republica Moldova a început să se contureze „Planul B”: reunificarea cu România, scrie profesorul Radu Carp, într-un articol de opinie publicat astăzi de HotNews. Cât de realist este acest scenariu?
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins ferm apelul fostului său ministru al Apărării de a organiza alegeri în această perioadă, avertizând că un scrutin electoral ar genera riscuri majore şi ar diviza ţara în timpul conflictului armat cu Rusia, transmite publicaţia Politico.
Liderul stângii radicale, populiste din Franţa, Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidenţiale, promite să cenzureze guvernul pentru legea bugetului de anul viitor. Taxarea marilor profituri, îngheţarea datoriilor acumulate în perioada crizei sanitare sunt alte măsuri pe care liderul Franţei Nesupuse le-a anunţat la sfârşitul şcolii de vară. Jean-Luc Mélenchon candidează pentru a patra oară la alegerile prezidenţiale, programate anul viitor.
Călin Georgescu și-a continuat în weekend vizitele prin ţară cu o oprire în piața din Pâncota, județul Arad. A vorbit atât despre programul său electoral din 2024, dar şi despre raportul privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024 promis de Nicuşor Dan.
Volodimir Zelenski, al cărui mandat prezidențial a expirat din mai 2024, se opune organizării alegerilor pe durata războiului cu Rusia, care durează de 4 ani și jumătate. Argumentul președintelui ucrainean privind refuzul de a relua procesul electoral este că alegerile ar putea destabiliza grav Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că alegeri în timp de război ar fi un pericol pentru ţară după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează Agerpres. „Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiţii sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami” care ar „fractura Ucraina”, potrivit afirmaţiilor sale făcute publice duminică.
Kelin, care a ocupat funcţia de ambasador în Marea Britanie timp de peste şapte ani, şi-a părăsit postul diplomatic pe 21 iulie, însă Moscova nu a prezentat niciun candidat pentru a-l înlocui, potrivit informaţiilor obţinute de ziar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că alegeri în timp de război ar fi un pericol pentru țară, după apelul controversat al fostului său ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, scrie AFP.
