Rând pe rând, oamenii se ridică din „cădițe”, așa cum sunt cunoscute aceste mici piscine cu apă terapeutică sulfuroasă, și mai stau pe margine, apoi intră iar – nu e recomandat ca o îmbăiere să depășească 30 de minute. Cei mai temerari trec direct din apa fierbinte în apa rece a râului Cerna.
Piața 100 sau Ocska adună în fiecare duminică, pe o suprafață de peste 8 hectare, mii de orădeni care vând sau cumpără mașini la mâna a doua, mașini de găurit, oale, mobilă veche, cabluri, adidași sau mici. Fiecare după buget.
Ce se află în spatele declarațiilor panicate ale miliardarilor: o teamă veritabilă față de capacitățile ultimelor modele sau o strategie de dezumflare controlată a bulei AI?
Până la 34 de ani, Silviu Roșianu pare că a trăit mai multe vieți. A studiat liceul de arte din Italia și România, apoi tehnică și artă fotografică la o școală de profil din București. După ce a încercat să trăiască în țară din meseria de fotograf, în 2015 a plecat în Sudan și a lucrat pe șantier la temperaturi de 49 de grade.
Majoritatea românilor care locuiesc în străinătate și au nevoie de serviciile statului român ajung să bată drumul până în țară din cauza digitalizării precare a sistemelor.
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) a dispus verificări cu privire la suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, actualul director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ca urmare a unei sesizări.
Dacă locuiești în capitală, sunt șanse mari ca rutina ta zilnică să fie întreruptă de unul, dacă nu mai multe șantiere. Liniile de tramvai, țevile de apă, reabilitarea unor blocuri; sunt așa de multe încât devin o normalitate.
PressOne publică în exclusivitate datele zborurilor operate de compania Toyo Aviation spre Mykonos și Nisa, care au transportat la începutul lunii iulie magistrați, politicieni și oameni de afaceri.
De ce ajung „primii la dronă” niște cetățeni simpli și nu cetățenii speciali, din cadrul instituțiilor de forță ale statului român?
Două zboruri cu avioane private au transportat la începutul lui iulie 2026, la doar câteva zile distanță, un judecător constituțional, politicieni și oameni de afaceri – unii dintre ei cu probleme penale.
Piața muncii nu arată tocmai bine în această perioadă și reprezintă un motiv de anxietate pentru foarte mulți români. Mai exact, pentru cel puțin 263.714 de persoane, dacă ne uităm (doar) la numărul de șomeri înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la finalul anului 2025. Și în timp ce piața muncii nu se simte tocmai primitoare, costul vieții crește din ce în ce mai mult.
Pe lângă avalanșa de tăieri de la buget pentru educație - ale căror efecte vor ajunge să se vadă cât de curând - realitatea imediată a începerii noului an școlar e la fel de dificilă pentru unele familii, mai ales că că rechizitele s-au scumpit cu 12% față de anul trecut, conform unui studiu recent al Institutului Național de Statistică.
PNRR s-a încheiat cu investiții importante în calea ferată, dar și cu șantiere rămase neterminate, proiecte mutate pe alte surse de finanțare și o rețea care continuă să piardă teren în fața transportului rutier.
PressOne a vorbit cu Tudor Giurgiu, regizor, despre cum se face un film din nimic, despre cum au ajuns trei bărbați să scrie un scenariu din perspectiva unei femei și despre ce s-a schimbat în mentalitățile noastre privind rolul femeii în societate.
PressOne a urmărit cum a fost relatată investigația Recorder despre Lucian Pahonțu pe câteva dintre site-urile care apar ca principalii beneficiari ai contractelor de publicitate politică. Cazul oferă o imagine asupra felului în care un subiect important ajunge – sau nu – pe agenda unor publicații care au, în același timp, relații financiare consistente cu partidele politice.
De la începutul anului 2026, firme și organizații apropiate de Florian Lixandru și deținute de partenerul lui de afaceri, Gabriel Dumitru, au obținut 55 de contracte din bani publici, în valoare de 2.215.000 de lei (echivalentul a 425.000 de euro) cu unitățile de învățământ din București.
Sub presiunea războiului și în ciuda provocărilor instituționale, Ucraina își revendică în continuare statutul de putere regională. Think-tankul Visegrad Insight a întrebat patru membri din Ucraina și Polonia ce înseamnă acest lucru pentru Europa Centrală și de Est.
În acest episod din Sub Radar stăm de vorbă cu Aime Lema, fost fotbalist și primul antrenor de culoare din România.
Gara a fost reabilitată, iar fosta sală de așteptare a fost redeschisă inclusiv pentru călători.
Luni, 31 august, cu doar o zi înainte de lansarea oficială a noului sistem digital gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, „e-Sănătatea Mea”, în cabinetele medicilor de familie, pe grupurile de WhatsApp sau în comentariile de pe Facebook există multă confuzie. Asta pentru că doctorii nu simt că s-a comunicat suficient cu ei în legătură cu noul sistem și nu au încredere că acesta va funcționa cum trebuie, având în vedere antecedentele cu cardul național de asigurări de sănătate.
Spunem „val" de migranți, numim migrația „o problemă”, spunem că migrația „distruge familii” și „îmbolnăvește”. O spunem ca să atragem atenția asupra unui cost real și dureros pentru mulți oameni care aleg să plece în căutarea unei vieți mai bune. Însă, uneori, cuvintele pe care le folosim din compasiune ajung să lucreze exact pentru un anumit tip de discurs extremist, împotriva căruia mulți dintre noi ne poziționăm.
„Bă, da’ ăștia au stins focul?” întreabă un bărbat care își bea singur cafeaua la o terasă din Băile Herculane. E 21 august și focul la care se referă e un incendiu de vegetație început pe 9 august pe crestele masivului Domogled, care ocupă partea estică a orașului. De atunci, flăcările continuă să se extindă.
Nimeni nu a știut și nici n-a putut afla vreodată cum de, într-o noapte oarecare de vară, a apărut acel Mercedes lung în parcarea din spatele blocului B3 de pe Strada Pajiștei, numărul 12. Era parcat ilegal, nu departe de o ghenă cu gunoaie mereu răsfrânte peste pubele. Mașina se afla chiar la capătul locurilor oficiale de parcare, cele frumos marcate cu numere distribuite contra cost, de către Primăria Cluj-Napoca. Mai precis era parcată lângă locul 159. Încurca puțin traficul într-adevăr, însă nu aceasta era marea problemă cu ea.
De la copilăria petrecută la bunici, în Buhuși, până la cei peste 200.000 de oameni care îl urmăresc astăzi pe Instagram, Dragoș Buzzi și-a construit comunitatea vorbind asumat despre lucrurile care i se întâmplă: copii, iubire, oboseală, vulnerabilitate, relații și viața de familie.
