
Ce vedem acum nu e doar o confuzie trecătoare. E rezultatul a treizeci de ani de amestec sistematic între credință, naționalism și kitsch identitar. Pentru mulți oameni, creștinismul nu mai e o credință, ci o etichetă de apartenență – o uniformă culturală. Ei nu-l mai caută pe Cristos, ci dovezile care le confirmă propria puritate morală și apartenență la „neam”. Iar Radu Gyr, ca și alții ca el, a fost rebranduit exact așa: poetul-martir, nu ideologul fascist. Așa s-a ajuns ca „Ridică-te, Gheorghe” să fie rostită ca o rugăciune, iar o cruce și un tricolor lângă un mesaj violent să pară tot forme de evlavie.
Opinii• Citește știrea pe adevarul.ro