Cernavodă, cărbunele și vulnerabilitățile energetice ale României

Închiderea totală a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost pusă pe seama insuficienței apei pentru răcirea reactoarelor, iar acest episod este legat de ideea că România nu este pregătită pentru efectele schimbărilor climatice. Textul leagă vulnerabilitățile energetice ale țării de dependența repetată de Rusia și de faptul că politica energetică a fost construită înainte de invazia rusă în Ucraina pe gaz adus din Est. În același timp, revenirea la cărbune este descrisă ca dificilă: marile mine din Valea Jiului sunt închise și puse în conservare, iar transportul tradițional cu trenuri a fost înlocuit în mare parte de camioane. Cărbunele autohton este prezentat ca fiind costisitor din cauza certificatelor energetice și a puterii calorice, iar ca alternativă la vreme extremă este considerat inadecvat, deoarece termocentralele au și ele nevoie de apă de răcire.